Summitul liderilor UE, care a durat 16 ore, s-a încheiat, vineri, cu un anunţ referitor la ce se aşteaptă de la un alt summit maraton,cel care va avea loc în luna noiembrie, a şefilor de stat şi de guvern, când se vor discuta cifre concrete referitoare la bugetul pentru perioada 2014-2020, pentru prima oară, relatează EurActiv.
Liderilor europeni li s-a spus să nu-şi facă planuri pentru week-end-ul 24-25 noiembrie, pentru că summitul planificat să se desfăşoare între 22-23 noiembrie se va prleungi în mod cert. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, doreşte să evite sesiunile lungi desfăşurate pe parcursul nopţii, aşa cum au fost în această săptămână, când negocierile s-au încheiat la ora 4 dimineaţa şi s-au reluat la ora 9.30 vineri dimineaţa.
În trecut, liderii au amintit faptul că sunt gata să stea în weekend să discute bugetul, atunci când au anunţat “câte cămăşi şi-au pus în bagaje”.
Buget pentru creştere economică şi joburi
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că la summitul european extraordinar de luna viitoare trebuie să se ofere Uniunii un buget pentru creştere economică şi locuri de muncă. Este de o importanţă crucială. “Nu pot să vă promit că veţi dormi prea mult. Cred că va fi un Consiliu European foarte lung”, aspus el.
Şi preşedintele francez Francois Hollande a afirmat acelaşi lucru. El le-a spus jurnaliştilor: “Cred că acesta a fost un summit foarte lung. Nu este nici primul, nici ultimul, pentru că următorul vă va face să lucraţi câteva nopţi la rând, pentru că am simţit la acest summit că este vorba despre o dezbatere a celor care sunt în zona euro şi a celor care nu sunt”.
Reuniunea din 22-23 noiembrie a fost convocată de Van Rompuy în 3 septembrie. Miniştrii pentru afaceri europene, care s-au întâlnit în 20 septembrie, au subliniat diferenţele enorme care există în ceea ce priveşte viitorul buget european.
Un diplomat senior european a rezumat discuţiile spunând că 15 ţări au contestat concluzia ciproţilor că sunt necesare reduceri în conducere, în timp ce Franţa, Spania şi Irlanda s-au opus reducerilor pentru Politica Agricolă Comună, în care membri din Europa centrală şi de Est, împreună cu Spania, Irlanda, Belgia şi Luxemburg s-au opus reducerilor din bugetul pentru politica de coeziune.
Un subiect important pare să fie rabatul obţinut de liderul britanic Margaret Thatcher, în 1984, la summitul de la Fontainebleau. Marea Britanie, Olanda, Germania şi Suedia beneficiază şi ele de rabaturi la contribuţia la bugetul UE. Potrivit noilor propuneri, rabatul va constitui o parte din sume, sistemul părând a fi mai puţin benefic pentru aceste ţări faţă de situaţia de până acum.
Polonia vrea să aibă un cuvânt de spus
Polonia vrea reasigurări că va fi tratată în mod egal şi va avea un cuvânt de spus în supravegherea bancară, piatra de temelie a viitorului sistem al uniunii bancare, la care ţările ce nu sunt în zona euro nu vor avea drept de vot.
Concluziile Consiliului vor spune, de asemenea, că acel cadru integrat financiar va fi “deschis cât se poate de mult”, către toate statele membre care doresc să participe şi că va fi un teren corect de desfăşurare atât penru cei care iau parte la SSM, cât şi pentru cei care nu vor fi membri”. Mecanismul Unic de Supraveghere (SSM) este unul dintre cei trei piloni ai uniunii bancare, precizează sursa citată.
