Afacerile industriei bazate pe lemn din România cumulează peste şase miliarde de euro, echivalentul a 3,5% din PIB.
Numărul locurilor de muncă directe generate în economie în acest sector depăşeşte 150.000, iar balanţa sa comercială externă netă trece de 2,5 miliarde de euro, potrivit datelor analizate de Asociaţia Industriei Lemnului și citate de Agerpres.
În România, suprafaţa forestieră era de 6,9 milioane de hectare în 2018, iar volumul de lemn „pe picior” de 2,2 miliarde de metri cubi. Totodată, anual cantitatea de lemn recoltat din pădurile României ajunge la 38,6 milioane metri cubi, potrivit datelor celui de-al doilea ciclu al Inventarului Forestier Naţional – IFN (2012 – 2018).
Inventarul Forestier Naţional – IFN spune că se recoltează mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii.
Pe de altă parte, un același volum anual de 38,6 milioane de metri cubi de lemn, încadrat la categoria „volum dispărut” (drain wood) nu a fost explicat, diferenţa faţă de volumul comercial raportat de administraţiile silvice, fiind asimilat automat tăierilor ilegale, potrivit unei analize a Comunității Forestierilor – Fordaq.
Mai mult lemn de foc „pe picior”
Pe de altă parte, stocul de lemn de foc „pe picior” din pădurile României a crescut cu 133 milioane metri cubi, între cele două cicluri ale Inventarului Forestier Naţional – IFN (2012 – 2018), spun reprezentanţii Prolemn
Dacă lemnul de foc ar fi considerat sursă de energie regenerabilă, circa 60% din cea produsă de România se bazează pe energia termică din biomasă lemnoasă utilizată pentru încălzire în sectorul rezidenţial din România şi aproape patru milioane de gospodării se încălzesc cu ajutorul lemnului, potrivit Prolemn.
„Înlocuirea lemnului cu combustibili fosili din import ar încărca balanţa de plăţi externe a României cu 3 miliarde de euro anual şi ar conduce la emisii suplimentare de carbon de minimum 20 milioane tone CO2/an”, potrivit sursei citate.
Pe de altă parte, sectorul forestier fixează anual 23,5 milioane tone de CO2, adică aproximativ 30% din emisiile totale ale României, conform raportării României în cadrul LULUCF (Exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură, n.r.).
Lemnul în PNRR
Pentru sectorul lemnului din România a fost propusă o alocare de 1,5 miliarde de euro în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
(Citiți și: „Document / Proiectele concrete din noua variantă oficială a PNRR ce urmează să fie aprobată de guvern. Obiectivele și cum se împart fondurile din alocări europene”)
Diintre priorităţile menţionate în strategie, evidenţiate în capitolul 2 al Pilonului I – „Împădurim România şi protejăm biodiversitate” se remarcă:
- integrarea sectorului rezidenţial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin măsuri de creştere a eficienţei energetice a utilizării lemnului de foc pentru încălzire pentru minimum un milion de locuinţe din mediul rural, precum şi
- susţinerea programelor de împădurire şi de creare de perdele forestiere, în special pe terenurile care nu au o folosinţă adecvată nici agricolă, nici forestieră.
- investiţii în accesibilizarea fondului forestier şi tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul şi susţinerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor şi a mobilizării biomasei din aceste lucrări ne-economice pe termen scurt, cu un sprijin de 20 de euro/mc biomasă pusă în piaţă.
- înfiinţarea unei Burse a Lemnului,
- reforma administrativă a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva,
- investiţii în tehnologii prietenoase cu mediul,
- mijloace digitale de supraveghere şi control a activităţilor ilegale din păduri, în special a tăierilor ilegale de arbori, respectiv investiţii în depozite şi facilităţi de sortare primară pentru valorificarea superioară a lemnului, inclusiv prin tranziţia de la sistemul de vânzare „pe picior” la vânzarea din depozite.
Prin PNRR, România are alocat un buget total de 29,2 miliarde de euro, dar România a pregătit proiecte în valoare de 41,14 miliarde de dolari, care urmează să fie negociate după data de 1 mai, la Comisia Europeană, penrtu a fi trimise spre aprobare Consiliului UE.
România trebuie să transmită oficial Comisiei Europene propriul plan de redresare şi rezilienţă până la data de 30 aprilie 2021, într-un singur document integrat.
