Legea fugarilor intră miercuri la vot – spor de pedeapsă între 6 luni și 3 ani pentru condamnații care nu se predau în 7 zile

Camera Deputaţilor a încheiat dezbaterea proiectului Legii fugarilor, care prevede sancțiuni suplimentare pentru condamnații care nu sunt găsiți de autorități și nu se predau în șapte zile de la pronunțarea sentinței definitive. Infracțiunea este asimilată celei de evadare și se pedepsește cu închisoarea între șase luni și trei ani.

Proiectul va intra miercuri pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, pentru votul plenului.

Din anul 2020 până în prezent peste 2.600 de persoane au fost date în urmărire internațională și din acestea 2.540 au fost aduse în țară în baza unor mandate europene de arestare.

Legea i se va aplica și primarului fugar Cătălin Cherecheș

„După ce va intra în vigoare legea, fugarilor li se va adauga o nouă pedeapsă la cea existentă, între șase luni și trei ani pentru o infracțiune asimilată celei de evadare. Cel mai recent exemplu este condamnatul Cătălin Cherecheș. (…) Legea i se va aplica atât condamnatului fugar Cherecheș, cât și oricărui fugar care în termen de șapte zile de la intrarea în vigoare a legii sau de la rămânerii definitivă a hotărârii de condamnare, după caz, nu se va prezenta la organele competente pentru a începe executarea pedepsei”, a declarat luni ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

Primarul Cherecheș s-ar fi ascuns pe o insulă din sudul Siciliei

Poliția de Frontieră spune că primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a părăsit țara vineri dimineață la ora 07:49 prin punctul de trecere a frontierei cu Ungaria Petea, prezentând un document care aparține unui membru de familie care locuiește în Austria, au declarat sâmbătă reprezentanții Poliției de Frontieră într-o conferință de presă.

Ruda în chestiune este un văr al primarului, cu 20 de ani mai tânăr decât edilul, dar cu care are o asemănare fizionomică remarcabilă. Vărul primarului Cherecheș va fi cercetat și el pentru a se stabili împrejurările în care documentele sale de identitate au ajuns în posesia fugarului.

Cătălin Cherecheș se afla sub control judiciar, cu interdicția de a părăsi țara, astfel că era dat în consemn la toate punctele de graniță.

Reprezentanții Poliției precizează că deși există o asemănare fizică între Cherecheș și persoana a cărei carte de identitate a prezentat-o, acest lucru „nu scuză” faptul că polițistul de frontieră nu a observat că nu este persoana din documentul prezentat.

A fost sesizat parchetul pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat și fals privind identitatea.

Primarul din Baia Mare, condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj la 5 ani de închisoare cu executare a ieșit din țară într-un taxi. Ulterior, pe numele lui Cătălin Cherecheș a fost emis de către Tribunalul Cluj un mandat european de arestare.

Joi noapte, Cătălin Cherecheș, a transmis live pe Facebook, susținând că este nevinovat și că i s-au furat 10 ani din viață. „Am suferit umilința publică, însoțită de acuzații mincinoase, dar nu am renunțat la luptă, și la a-mi apăra onoarea mea și a familiei mele”, a spus Cherecheș.

Paul Lambrino, care urmează să fie returnat din Franța, se va încadra și el la pedeapsa suplimentară

O altă persoană care se va încadra în prevederile acestei legi este și Paul Lambrino, în cazul căruia instanța va oferi chiar miercuri verdictul final. Acesta a fugit din România înainte de a fi condamnat la trei ani și trei luni de închisoare în Dosarul Pădurea Băneasa.

El a fost arestat în Franța în iunie 2022 și urmează să fie returnat.

În decembrie 2020, Paul Lambrino a fost condamnat în apel de către Înalta Curte de Casație a României la 3 ani și 4 luni de închisoare pentru trafic de influență, spălare de bani și dare de mită.

El a fost acuzat că, între 2006 și 2013, a colaborat cu o bandă de infractori pentru a recupera proprietăți pe care le pretindea că moștenitor al familiei regale românești, printre care pădurea Snagov și ferma Băneasa. În total, 18 persoane au fost condamnate în acel dosar.

Procurorii, care au declarat că Lambrino nu avea niciun drept asupra proprietăților, au estimat că prejudiciul adus statului a fost de aproximativ 145 de milioane de euro.

****