fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Sociollogica / Legea electorală în câteva cuvinte simple

16.10.2012

Legea electorală din România nu este imposibil de înţeles, ci o serie de puzzle-uri sau un cub Rubik/unguresc. Cred că este interesant să descoperi toate implicaţiile votului tău, la nivel de judeţ/municipiu Bucureşti dar şi la nivel naţional – scrie Barbu Mateescu pe blogul Sociollogica.

De asemenea, deşi mai sunt doar două luni până la alegeri, legea electorală nu este explicată sau este prost explicată. Sper ca rândurile de mai jos să simplifice puţin lucrurile.

Să zicem că în judeţul în care locuieşti există 8 colegii la Camera Deputaţilor (şi alte câteva la Senat – mecanismul fiind separat dar identic nu va fi discutat aici). Numărul de colegii este dat de numărul de parlamentari care reprezintă colegiul tău: în cazul de faţă, opt deputaţi = opt colegii.

În urma numărării voturilor, USL obţine în judeţul tău 49% din voturi, ARD 25% şi PPDD 24%. Niciun candidat în niciun colegiu nu obţine peste 50% din voturi.

(Ce se întâmplă dacă într-unul din cele 8 colegii un candidat obţine peste 50% din voturi? El/ea câştigă în mod automat mandatul, nemaifăcând parte din nicio redistribuire. Dar voturile obţinute de el/ea contează în continuare pentru partid, după cum vei vedea mai jos.)

Cele 8 mandate se distribuie proporţional.
49% din 8 = 3,92. Se reţine 3, restul se duce la redistribuirea naţională.
25% din 8 = 2.
24% din 8 = 1,92. Se reţine 1, restul se duce la redistribuirea naţională.

Astfel, USL are dreptul la 3 mandate de deputat în judeţul tău, ARD are dreptul la 2 mandate iar PPDD la un mandat.

Dintre cei 8 candidaţi ai USL, doar trei vor deveni deputaţi. Care trei? Toţi cei 8 candidaţi USL sunt ordonaţi pe baza voturilor primite. Primii trei în acest clasament devin parlamentari (există o excepţie de la regulă, sau chichiţă, pe care o voi prezenta ceva mai jos). Numesc acest clasament “competiţia ascunsă” dintre candidaţii aceluiaşi partid în acelaşi judeţ.

Nu întâmplător am subliniat în paragraful anterior cuvântul voturi. Colegiile nu sunt egale ca populaţie, ceea ce înseamnă că nici şansele de a intra în parlament nu sunt egale pentru candidaţii aceluiaşi partid. Concret, dacă tu şi mine suntem în acelaşi partid şi candidăm în acelaşi judeţ dar în colegii diferite, putem avea situaţia următoare:

Tu candidezi într-un colegiu mic, cu 30 de mii de votanţi. Faci o campanie inspirată şi inimoasă. Obţii un scor de 30%, adică 9 mii de voturi.

Eu am fost trimis “de la centru” într-un colegiu mare, cu 45 de mii de votanţi. Campania mea nu e cine ştie ce. Obţin 23%, adică 10 mii de voturi.

Doi candidaţi ai partidului nostru din alte colegii au primit cinsprezece mii de voturi fiecare şi au intrat în parlament. Partidul nostru avea dreptul la trei mandate în judeţ. A mai rămas deci un mandat…
… cine intră în parlament, tu sau eu?
Tu ai obţinut 30% din voturile din colegiul tău, dar nu intri în parlament.
Eu am obţinut 23% din voturile din colegiul meu, şi intru în parlament.
Asta pentru că tu ai candidat într-un colegiu mai mic. Cele 9 mii de voturi ale tale sunt mai puţine decât cele 10 mii de voturi ale mele. La redistribuirea la nivel judeţean ai ajuns în urma mea pentru că numărul de voturi contează, nu procentele. Ironia cea mare este că dacă partidul obţine la nivel naţional 25% din voturi, eu am fost sub media partidului în timp ce tu, pentru că ai făcut o campanie bună sau pentru că eşti o persoană credibilă în colegiul tău, ai fost semnificativ peste media naţională. Degeaba.

Sistemul are o chichiţă… şi o excepţie la chichiţă.

Chichiţa: din fiecare colegiu, în această etapă, nu se poate aloca decât un singur mandat, ceea ce poate duce la situaţii cel puţin bizare. Concret (ideea pentru acest exemplu aparţine lui Doc), hai să ne uităm la lista asta, imaginându-ne că mai sunt 2 mandate de alocat, unul la USL şi unul la ARD:

A., USL, colegiul Vale, patru mii de voturi.
B., ARD, colegiul Vale, trei mii de voturi.
C., USL, colegiul Oraş, două mii de voturi.
D., ARD, colegiul Oraş, o mie de voturi.

Dintre cei patru candidaţi, care doi intră în parlament?
A. intră în mod sigur. Are cele mai multe voturi dintre cei patru şi i se alocă mandatul la care are dreptul USL.

B. de la ARD nu va intra în parlament, pentru că din colegiul Vale deja s-a alocat un mandat lui A.

C. de la USL nu intră nici el în parlament, pentru că USL deja a primit mandatul la care avea dreptul (s-a dus la A.).

… şi iată cum D., deşi are mai puţine voturi decât colegul lui de partid B, deşi a fost învins de C. în colegiul Oraş, va intra în parlament primind mandatul alocat ARD.

Excepţia la chichiţă: să zicem că în judeţul de care am vorbit mai sus – cel cu opt colegii – şapte dintre candidaţii USL câştigă în colegiile lor cu peste 50% din voturi, dar ARD obţine 35% din voturi la nivelul judeţului.

Apare o problemă: ARD are dreptul la 35% din cele 8 mandate, adică 2,8 mandate, adică 2 mandate (rotunjirea se face în jos).
Dar 7 din cele 8 colegii deja au un deputat, pentru că acolo s-a câştigat cu mai mult de jumătate din voturi.
7+2 > 8…. Şi atunci?
Conform articolului 48, alin. 15 din legea electorală, numărul de deputaţi se suplimentează. Această prevedere va salva în decembrie multe scaune de parlamentar pentru ARD… în speţă unul.

Câturile rămase neutilizate din cauza rotunjirilor se duc la redistribuirea naţională. Ea este necesară – dacă te uiţi la începutul postării vei vedea că în judeţul-exemplu se alocă doar 6 mandate de deputat din 8, două rămânând neocupate. Principiul pe baza căruia se alocă mandatele la redistribuirea naţională este acelaşi cu cel de la nivel de judeţ. Modalitatea este uşor diferită, dar nu o voi prezenta astăzi.

(Citește și comentează pe Sociollogica)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.10.2012

Lăsați un comentariu


Europa

G20: Italia vrea impunerea unor condiții de muncă mai bune pentru terții care lucrează cu multinaționalele

Adrian N Ionescu

Italia va solicita țărilor din Grupul G20 să ceară ca marile mutinaționale să îşi asume responsabilitatea pentru condiţii de muncă oferite de furnizorii lor, ca… Mai mult

Stiri

Cel mai mare consumator de energie și-a redus consumul cu 3,9% – INS

Consumul brut de energie din industrie – cea mai energo-intensivă, industria metalurgică, a fost anul trecut de 55.643,5 TJ (terajoule – un milion de jouli),… Mai mult

Stiri

Video / 7 lucruri despre CRONICI spuse de 7 cititori de top în 3 minute

Redacţia

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini… Mai mult

Stiri

Ajutoare de urgență pentru gospodăriile inundate – procedură simplificată

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîţu a anunțat duminică, la o videoconferinţă cu prefecţii, că se lucrează la o procedură simplificată de acordare a ajutoarelor de urgență destinate… Mai mult

Stiri

Ilie Bolojan: Instituțiile publice, gândite ca o bază de angajări – am dat afară 60 din 80 și fac exact aceleași lucruri cu 20 de oameni

Vladimir Ionescu

Instituţiile publice au fost gândite “să fie o bază de angajări”, astfel încât au ajuns să fie supraîncărcate cu personal și cu salarii foarte mari,… Mai mult

Stiri

Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii

Redacţia

Nr. 90 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 18 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe… Mai mult

Europa

Peste 300 de cazuri înregistrate la Parchetul European, în primele 2 săptămâni de funcționare

Iulian Soare

Parchetul European a înregistrat peste de 300 de cazuri în primele două săptămâni de funcționare, a declarat procurorul șef al instituției, Laura Codruța Kovesi, într-un… Mai mult