marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 mai, 2016

grafic deficiteContul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast cu excedentul de 524 milioane de euro consemnat în perioada similară din 2015.

Deja, acest deficit este de peste două ori mai mare decât pe întregul an 2013 și a ajuns la 80% din cel de anul trecut.

Cu ce consecințe, vom vedea mai jos.


tabel1Valoarea soldului negativ al contului curent reprezintă deja aproximativ 0,9% din PIB preliminat pe acest an, aproape de limita teoretic permisă de 4% pe an, iar ritmul în care situația se deteriorează este îngrijorător.

Dacă se meține pe această traiectorie, România riscă să piardă în bună parte efortul făcut pe parcursul ultimilor ani de echilibrare a intrărilor și ieșirilor financiare, cu consecințe greu de calculat.

tabel2Desigur, deteriorarea soldului din schimburile externe de bunuri a jucat un rol important în această evoluție, de aici rezultând o influență negativă pe primul trimestru în raport cu aceeași perioadă a anului anterior de 570 milioane de euro ( evidența în balanța de plăți se ține în termeni FOB/FOB ).

Dar această situație din comerțul exterior NU constituie principala cauză a expandării deficitului de cont curent.


Dacă schimburile de bunuri au afectat în proporție de circa 30% evoluția negativă, 68% a venit pe segmentul de venituri primare. Unde sumele scoase din țară ca urmare a investițiilor făcute anterior au crescut cu circa o cincime și depășit cu mult valoarea noilor investiții făcute în România, în scădere cu peste 60% față de 2015.

tabel3
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Definiție: Veniturile primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții).

Dacă tot am lăsat-o mai moale cu investițiile, va trebui să o lăsăm mai moale și cu consumul. Nu putem substitui investițiile cu consumul pe post de motor de creștere decât pe termen scurt și într-o abordare contabilă, să ne iasă deficitul bugetar la limită. Asta pentru că fără primele nu vom avea ce consuma decât pe datorie și până la un punct, care va fi pus la bunul plac de creditori .

Beculețul de avarie aprins pe tabloul de bord arată un dezechilibru în creștere al parametrilor de gestiune a motorului economiei. Ce s-ar părea că nu au înțeles românii este că am beneficiat de un consum promoțional pe banii folosiți de investitori pentru a-și ocupa locurile strategice într-o economie de dimensiuni importante nou intrată în UE. Dar această promoție a cam luat sfârșit.

(Citiți și: ”O problemă care se coace în 2016: Riscurile anului 2017 și finanțatorii lor”)

E în regulă să consumăm mai mult și să ne satisfacem în măsură mai mare necesitățile materiale și spirituale. Dar din surse proprii, pe baza unei activități mai performante și a perfecționării modului în care organizăm producția. Nu ar trebui să facem acest lucru pe datorie și cu prețul amanetării viitorului. România se comportă acum precum în reclamele umoristic-dubioase pentru tonți, cu ”da, poți”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Dacă nu luăm măsuri de temperare consumului după posibilitățile reale ale economiei românești și ritmul de creștere al soldului negativ al contului curent se menține, ne putem confrunta în scurt timp cu anularea eforturilor făcute în ultimii ani pentru echilibrarea fluxurilor financiare cu exteriorul.

Și cu aruncarea în aer a poziției privilegiate pe care am ajuns să o deținem în clasamentul european al stabilității macroeconomice (cu 13 indicatori din 14 încadrați în limitele cerute). Or, tocmai această poziție ne-a permis reducerea costurilor de împrumut și de gestionare a împrumuturilor deja contractate și aflate în derulare. Altminteri, ne vom duce spre un cerc vicios, cu costurile de rigoare.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Comentariul meu la articolul d-lui Valentin Lazea, „Modelul economic de dezvoltare si influentarea perceptiei publice” este (la fel de) potrivit si articolului de fata, motiv pentru care (cu permisiunea cititorilor), fac „trimiterea” la el.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Comentariul meu la articolul d-lui Valentin Lazea, „Modelul economic de dezvoltare si influentarea perceptiei publice” este (la fel de) potrivit si articolului de fata, motiv pentru care (cu permisiunea cititorilor), fac „trimiterea” la el.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Mult așteptatul pachet de măsuri fiscale, anunțat de coaliția de guvernare în urmă cu câteva luni a intrat oficial pe masa guvernului și a fost pus în transparență....

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: