Măgurele, un mic orășel din imediata vecinătate a Bucureștiului, va adăposti curând cel mai mare laser din lume. Guvernanți și locuitori speră că localitatea cu aproximativ 10.000 de locuitori și aspect rural va deveni peste câțiva ani Laser Valley – Land of Light, principalul centru de inovare al României și un smart city care să concentreze cercetare fundamentală, dar și start-up-uri din domeniul tehnologiei de vârf.
Întregul proiect costă aproape 380 de milioane de euro (cu tot cu TVA).
Localitatea găzduiește „Institutul de Laseri”, unde se construiește cel mai puternic laser din lume – un sistem cu două braţe de câte 10 petawaţi, adică adică 10% din puterea Soarelui, fiecare. În plus, platforma este completată de un sistem gamma de mare intensitate, cele două componente permițând experimente care nu au putut fi niciodată realizate până acum.
Cel mai așteptat dintre aceste experimente este accelerarea particulelor – dacă la CERN accelerarea se produce cu magneți și electromagneți, pe distanțe mari, din 2019 la Măgurele se va încerca accelerarea cu ajutorul laserului, pe distanțe de microni sau de milimetri. O metodă mult mai ieftină decât cea folosită la CERN.
Instalația unică în lume va oferi răspuns multor curiozități științifice, precum interacțiunea fasciculelor extrem de puternice de lumină laser cu materia și, spun cei de acolo, probabil va aduce multe răspunsuri inedite la probleme încă nerezolvate fiindcă nu exista posibilitatea experimentului.
Până acum, comisia internațională care selectează propunerile de experimente, toate unicat, nu a refuzat niciun proiect din cele prezentate în cadrul programului stabilit odată cu acceptarea ELI – NP.
Birocrația care le solicită doctorilor în știință de la Harvard recunoașterea diplomei de bacalaureat
Este o oportunitate științifică ce atrage la Măgurele numeroși personalități din domeniu, iar cei deja ajunși aici, măcar în vizită, sunt convinși că va veni momentul când Nobelul pentru fizică va fi luat cu experimente realizate la Măgurele.
Pentru Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics (ELI-NP) schema de personal trebuie să ajungă la puțin peste 200 de cercetători, cu diferite specializări și experiență în activitate, în momentul în care se va intra în operare (2019).
Deocamdată, din cele peste 1.000 de candidaturi depuse au fost angajați doar 100 cercetători, dar anunțurile și procedurile se desfășoară continuu, pentru a reuși să depășească obstacolele neașteptate survenite din cauza legislației.
Dintre aceștia, aproximativ 50 sunt cercetători români plecați în străinătate (cu poziții în cercetare și vechime la instituții de prestigiu) și străini care doresc să profite de potențialul pe care-l oferă infrastructura. Au venit deja cercetători din Franța, SUA, Germania, Italia, Japonia, Vietnam, Argentina, Federația Rusă, Bulgaria, India, Polonia, Indonezia, Israel și China.
Procedura de angajare este îndelungată și extrem de complicată, mai ales când este vorba despre cei din afara Uniunii Europene.
Sunt probleme cu partea de recunoaștere a diplomelor și cu procedura pentru obținerea permisului de muncă.
Din cauza legislației, persoane cu înaltă expertiză (doctori în știință, cu recunoaștere internațională și lucrări importante publicate în domeniu), trebuie să depună la examenul de concurs și apoi la dosarul de angajre diplome de bacalaureat și licență legalizate și foile matricole, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Raluca Iuliana Stoicea, șefa Departamentului de resurse umane.
Pentru recunoașterea diplomelor se depune un alt dosar, iar așa-numita recunoaștere automată, aplicată recent pentru o listă a universităților de prestigiu, nu este chiar atât de automată. De curând, a fost trimis la Ministerul Educației un memoriu care conține și soluții pentru rezolvarea acestor situații stranii apărute într-o țară unde, în mod obișnuit, cercetătorii de prestigiu urmează un parcurs în sens invers, adică emigrează.
Legea obligă Institutul să finalizeze procedura de angajare în 45 de zile, dar durata formalităților pentru echivalare și etapele următoare durează mai mult. Soluția găsită de Institut a fost să dea anunțuri continuu și să înceapă cronometrarea procesului după ce se parcurg de fapt primele etape.
De asemenea, posturile vacante scoase la concurs trebuie anunțate la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Ilfov (AJOFM Ilfov), care eliberează adeverința care certifică faptul că Institutul are dreptul să angajeze deoarece nu și-a exprimat disponibilitatea niciun cetățean român.
“Dacă noi căutăm un cercetător senior, vă dați seama că nu-i găsim prin AJOFM. O asemenea încadrare înseamnă minim 10 ani vechime în domeniu, doctorat etc.
Evident că la Forța de Muncă Ilfov (județ preponderent agricol – n. red.) nu există așa ceva. Dar, la un moment dat, un român și-a exprimat interesul, a întrebat despe acest post. Și din cauza asta am avut probleme. Nu ne-au putut da certificat, deși noi aveam nevoie de 10 posturi de cercetători seniori. Le-am spus că bun, unul dintre posturi, să presupunem, ar putea fi ocupat de un român, să ne lase să derulăm procedura pentru celălalte nouă… Nu s-a putut… Este foarte complicat”, a explicat pentru cursdguvernare.ro Raluca Iuliana Stoicea.
Pentru personalul care fluctează (cum sunt doctoranzii și postodctoranzii, veniți pe stagii), contractele sunt pe perioade determinate, dar pentru pozițiile seniorat și pentru cei de pe partea de inginerie, de operare a infrastructurii, contractele sunt pe durată nelimitată. “Depinde de poziție și de task-ul pe care-l are persoana respectivă”, spune Raluca Stoicea.
Laser Valley – Land of Light fără drum asfaltat
Autoritățile doresc să transforme zona cu specific rural Măgurele într-un nucleu socio-economic care să genereze dezvoltare și inovare pe modelul Silicon Valley.
În momentul de față, deși proiectul ELI-NP a inaintat semnificativ și mai sunt doar doi ani până la demararea experimentelor, nu există infrastructură care să lege orașelul de Aroportul internațional Henri Coandă și de centrul Capitalei.
Orașul este practic traversat de șoseaua de centură a Capitalei, încă nemodernizată și pe care o parcurgi în câteva ore, în intervalele de vârf.
Drumul care leagă Bucureștiul de Institut, plin de găuri, a fost modernizat abia anul acesta, în septembrie, înainte de vizita pe platformă a președintelui Franței, Francois Hollande.
Autoritățile au negat că reabilitarea are vreo legătură cu vizita șefului statului francez, susținând că este o simplă coincidență. Adevărul a ieșit la suprafață câteva zile după trecerea pe la Măgurele a francezului, când drumarii s-au apucat să dezvelească gurile de canal, acoperite cu asfalt din cauza grabei de a finaliza lucrarea.
Orășelul a început deja să se dezvolte – în ultimul an au apărut primele supermarketuri și de curând chiar primul hypermarket, iar cartierul rezidențial dezvoltat recent în localitate oferă spre închiriere apartamente la standarde occidentale și dorește să extindă oferta.
În octombrie, s-a desfășurat o dezbatere cu oficiali din mai multe domenii exact pe subiectul unei dezvoltări integrate – deși mai este puțin timp până la operabilitatea infrastructurii și s-a vorbit mult despre dezvoltarea locală ce poate fi generată de proiectul ELI, nu s-a făcut mai nimic.
Potrivit estimărilor unui studiu, investiția în laserul de la Măgurele poate genera o cifra de afaceri anuală de peste 600 de milioane de euro în zonă, declara premierul Dacian Cioloș.
“E nevoie de un concept de guvernanță care să includă mai multe instituții, pentru că până acum lumea s-a concentrat mai mult pe partea științifică, pe construcția acestei facilități care va găzdui laserul, componenta gamma (…)
De prin primăvară încoace, ne-am dat seama că o să ne trezim că avem laserul gata și nu-l putem valorifica la întregul său potențial. De asta s-a început dezvoltarea acestui concept, care acum progresează.
Ideea întâlnirii de astăzi este că, dincolo de instituțiile guvernamentale sau cele de cercetare de acolo, să motivăm, să incităm și să implicăm și autoritățile publice locale, dar și mediul de afaceri.
Investițiile de acolo care pot genera o cifră de afaceri de peste 600 de milioane de euro anual, ar putea genera până la 6 – 7.000 de locuri de muncă, cu valoare adăugată ridicată“, a declarat premierul, la jumătatea lunii octombrie.
În ce stadiul se află instalarea laserului
Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), în luna august.
Laserul a fost construit în Franța, de către firma Thales, cea care a câștigat contractul în valoare de 60 de milioane de euro.
Instalația imensă a fost finalizată la sfârșitul anului trecut, dar acum este transportată la Măgurele, unde vor fi asamblate, până în 2018, sutele de piese ale structurii cu două două fascicule de 10 PW (10 petawați). Pentru comparație, laserele existente în toată lumea au o putere de 1 PW.
Încăperea unde va fi instalat are o suprafață de 2.000 de metri pătrați – aici se va afla sistemul de oglinzi, lentile, laseri de pompaj, compresoare etc. care vor prelua raza de lumină de lumină inițială și o vor amplifica până la o zecime din puterea Soarelui.
ELI -NP este format din două componente cele două lasere de mare putere (şi un generator de radiaţii gamma cu caracteristici performante.
Este singurul centru european de cercetare la nivel înalt în domeniul laserelor de putere ultra înaltă şi al interacţiunii laser-materie.
Proiectul le va asigura oamenilor de ştiinţă, inginerilor şi specialiştilor, pulsuri cu o putere care depăşeşte de 100.000 de ori capacitatea tuturor centralelor electrice existente la nivel mondial.
Urmărește-ne pe Google News
