Judecătorul Cristi Danileț – despre prioritățile de la Justiție, văzute din interior

Cătălin Predoiu a preluat marți mandatul de ministru al Justiției, unul dintre domeniile cel mai afectate de politicile fostei guvernări PSD – ALDE.

La audierea de săptămâna trecută, ministrul spunea că una dintre primele măsuri pe care le va lua va fi prorogarea schemei de pensionare anticipată a magistraților. Dacă schema intră în vigoare, atenționa el, sistemul se oprește instantaneu.

Evitând să fie foarte concret, el a amintit și alte subiecte controversate din Justiție, ce au provocat furia societății civile și au dus la rezultatele înregistrate în mai, la europarlamentare. Pe baza acestor rezultate, PNL a ajuns acum în poziția de a prelua guvernarea, iar promisiunile făcute de liderii formațiunii au vizat mereu repararea legislației privind Justiția.

La audieri, Cătălin Predoiu a explicat că va începe imediat consultările cu grupurile parlamentare, pentru a vedea deschiderea lor față de rezolvarea, prin lege, cum e firesc, a acestor probleme.

Cristi Danileț – Prioritățile sistemului, văzute din interior

Fost membru CSM, judecătorul Cristi Danileț a enumerat pentru cursdeguvernare.ro prioritățile din domeniu, după cei trei ani de modificări permanente:

1. Recursul compensatoriu. Legea trebuie să dispară și, în paralel, trebuie îmbunătățită situația din penitenciare (spațiu, dotări etc.). Dar nu putem accepta soluția unică a eliberărilor din penitenciare. Așa ceva nu s-a întâmplat nicăieri, pentru că este pus în pericol cetățeanul.

2. Legile de modificare a codurilor penale. Ministrul trebuie să-și impună viziunea, să vadă ce trebuie să treacă și ce, nu, spune judecătorul. În opinia mea, trebuie să treacă numai ce a spus Curtea Constituțională că trebuie să se modifice, nu ce doreau parlamentarii din fosta majoritate.

3. Secția Specială și legile Justiției. A venit la pachet și cu alte prevederi – cu pensionarea anticipată, cu mărirea perioadei de la Institutului Național de Magistratură, creșterea rolului minsitrului Justiției, în detrimentul celui al președintelui țării, în numirea procurorilor etc. Legile Justiției, trebuie din nou modificate! Cum? Potrivit standardelor internaționale. Luăm ce a spus GRECO (Grupul statelor împotriva courpției, organism al Consiliului Europei – n. red.), ce a spus Comisia de la Veneția, ce a spus Comisia Europeană. Punem cap la cap și vedem cum anume trebuie modificate legile Justiției, pentru a corespunde standardelor de independență a Justiției.

4. Recomandările din ultimii trei ani ale Comsiei Europene. De văzut ce anume trebuie să îndeplinească statul român. Sunt obligații ce revin CSM, Parlamentului, Guvernului.

5. Numirile la vârful parchetelor – șeful DNA, DIICOT și Parchetul General (unde există interimari – n. red.). Legea spune că ministrul propune, dar nu există criterii. Un ministru care dorește justiție înfăptuită obiectiv trebuie să deschidă o procedură transparentă, pentru toți procurorii pregătiți profesional și curajoși. Dacă oamenii nu vor avea încredere în procedură, nu se vor înscrie la concurs și vom avea iar unul – doi candidați, ceea ce nu-i normal.

Criteriile ar putea fi discutate cu magistrații.

CSM are doar avizul consultativ, astfel încât rolul ministrului este capital în numirea acestor procurori. Trebuie să diminuăm arbitrariul minsitrului, prin proceduri clare, transparente, obiective și criterii bazate pe meritocrație.

6. Poliția judiciară. Este cazul ca un ministru să aibă curajul să spună că procurorii au nevoie de propria poliție. În momentul de față, poliție judiciară nu are decât DNA. Ceilalți procurori, care anchetează infracțiuni de zi cu zi, apelează la Poliția din cadrul Ministerului de Interne. Ceea ce este anormal. În toată Europa, poliția lucrează cu procurorul, sunt o echipă. La noi, nu. Ceea ce înseamnă o ineficiență a poliției, uneori incompetență sau scurgeri de informații, lipsă de dotare. Procurorii trebuie să aibă propria Poliție, să lucreze împreună, așa se face urmărire penală în alte state.

7. Ministrul Justiției să joace rolul de factor de echilibru în CSM. Avem o mare problemă în CSM, care este rupt în două. În cadrul CSM sunt două tabere, care se atacă reciproc: una este conservatoare, una este reformistă. Scandalurile de acolo au diminuat mult din forța și importanța CSM-ului. Ministrul Justiției cred că poate reașeza la masă cele două tabere.