Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a apreciat, marţi, că omenirea asistă în această perioadă la destructurarea politicilor şi instituţiilor care au funcţionat până acum, iar în condiţiile crizei economice se constituie noi strategii politice şi economice.
”Asistăm la o destructurare destul de rapidă. (…) Şi structurile politice par că funcţionează mai greu, dar ştiu că nimic nu e nou sub soare. Orice ajustare este mai întâi respinsă şi apoi apar ambele situaţii, fie ajustarea se face foarte repede, fie ajustarea este tardivă. (…) În perioada crizei se nasc invenţiile şi marile strategii. Cine depăşeşte criza se depăşeşte pe sine însuşi. Cine atribuie crizei eşecul său – persoana sau statul – îşi ameninţă propriul talent şi cade robul mai mult problemelor, decât soluţiilor”, a spus Isărescu, parafrazându-l pe Einstein.
În context, el a dat exemplul finanţărilor directe făcute de băncile centrale bugetelor guvernamentale, care până la această criză globală erau considerate ”blasfemii”.
”Până acum 3-4 anivpăreau de neconceput în Europa şi Satele Unite relaxările cantitative şi finanţările directe ale bugetelor de către Banca Centrală. Erau blasfemii. Dacă lansai o astfel de idee, te excomunicau din clubul bancherilor internaţionali. Astăzi sunt intrumente des folosite pentru situaţii deosebite şi se şi motivează pentru a da timp statului, pentru a putea găsi soluţii, pentru că, aşa cum se întâmplă în orice criză, statul a fost prins nepregătit”, a mai afirmat guvernatorul guvernatorul, referindu-se la state în general, nu numai la cel român.
Isărescu a deschis, marţi ceA de-a treia ediţie a ”Romania Financial Forum”, eveniment organizat de Banca Naţională a României.
Ce a mai spus Isărescu:
- Deficitele. ”Să nu uităm că în prezent că avem un deficit de cont curent de 4 %, în condiţii de recesiune, care s-ar putea să crească. Avem o mare necunoscută: cum va reacţiona economia românească la o creştere de 4 %. Rămânem cu un deficit extern de 4 %, adică să atragă bani din exterior, să atragă investiţii directe. Nokia a plecat, vin altele”.
- Creşterea economică. ”Ne schimbăm prognozele de creştere economică, în principal, pentru că nu mai putem să mizăm pe aceeaşi creştere a exporturilor. Am fi nerealişti. În momentul în care ţi-ai schimbat prognoza urmează o serie de consecinţe pentru construcţia bugetară şi apare problema între realitate şi percepţie”.
- Reducerea taxelor versus investiţii. ”Soluţiile par simple, cum ar fi contribuţiile sociale trebuie scăzute, impozitele trebuie scăzute, dar la a doua rundă de judecăţi constaţi că astea pot să eşueze după primele şase luni, pentru că nu le poţi finanţa. Reducerea CAS ar împinge creşterea investiţiilor în sectorul privat, dar ar însemna o resursă în minus pentru investiţiile publice. Orice investiţie neterminată este o resursă imobilizată. O ţară se dezvoltă sau îşi creşte nivelul de trai pe măsură ce îşi mobilizează resursele, nu le imobilizează. Prioritizarea investiţiilor este esenţială, dar să vedem ce înseamnă când ai 40.000 de proiecte nefinalizate”.
- Anul electoral. ”Suntem înaintea anului electoral, devenim tot mai conştienţi, nu numai noi, specialiştii în economie şi finanţe, că avem constrângeri bugetare puternice. Va reuşi societatea şi clasa politică ca în anul 2012 să iasă din tiparul precedentelor cicluri electorale, cu promisiuni mai puţin sau mai mult desprinse de realitate?”.
