Guvernul va dezbate în ședința de marți o Ordonanță de Urgență care va modifica modul de atribuire a contractelor publice și de organizare a licitațiilor.
Potrivit proiectului publicat pe site-ul ANRMP (Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice), modificările ar avea rolul de-a ”flexibiliza” procedurile. În realitate, însă, Ordonanța este una foarte sensibilă, întrucât criticile Comisiei Europene cu privire la mecanismele prin care sunt fraudați în România banii europeni se referă îbn principal la faptul că modul de organizare a achizițiilor publice favorizează frauda și conflicetele de interese.
(Descarcă AICI proiectul de Ordonanță de Urgență privind modificarea modului în care se fac achizițiile publice)
Într-un cumunicat dat publicității, Institutul de Politici Publice (IPP) critică modificările pe care guvernul le face în legea achizițiilor publice, modificări care îndepărtează legislația de standardele europene.
”Controalele realizate de către reprezentanţii instituţiilor europene privind implementarea Fondurilor Structurale în România au arătat că legislaţia în vigoare, mai ales cea privind achiziţiile publice, reprezintă cauza principalelor nereguli care au afectat desfăşurarea proiectelor. Deblocarea fondurilor europene a fost condiţionată de Comisia Europeană, printre altele, de modificarea legislaţiei achiziţiilor publice în sensul asigurării unui proces transparent, credibil şi eficient. De reţinut este şi faptul că, în niciunul dintre Rapoartele de audit nu s-au menţionat aspecte privind prejudicierea competitivităţii între ofertanţi, ci probleme în privinţa transparenţei procesului de achiziţie publică (pe toată durata, de la atribuire la finalizarea contractului) şi a perpetuării conflictelor de interese, încă din faza incipientă a atribuirii acestuia, pe care statul român se dovedeşte incapabil să le detecteze.
În acest context, Institutul pentru Politici Publice (IPP) critică recentele amendamente ale Guvernului de modificare a legislaţiei privind achiziţiile publice, date publicităţii prin Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi propuse spre adoptare în şedinţa de guvern de mâine, întrucât interzice accesul publicului la informaţii de interes public din dosarul achiziţiei publice sub pretextul protejării principiului concurenţei între ofertanţi şi nu combate corespunzător fenomenul conflictelor de interese.” se spune în comunicatul IPP.
Prezentăm mai jos criticile și obiecțiile IPP față de modificările pe care guvernul le-a pregătir la legea achizițiilor publice:
1. Prin amendamentele propuse, Guvernul României lasă, în mod nemaiîntâlnit în Europa, la latitudinea operatorilor economici să indice/decidă care informaţii din ofertele depuse într-o achiziţie sunt publice şi care sunt confidenţiale/clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală[2]. Invocând preocuparea pentru protejarea competiţiei între operatorii economici, de fapt Guvernul blochează accesul cetăţenilor la informaţii de un interes public evident. Consecinţa: orice viitoare încercare a unei persoane de a se informa cu privire la conţinutul unui dosar de achiziţii se va lovi de refuzul Autorităţii Contractante căreia firmele participante îi vor indica, cel mai probabil, că toate documentele din oferte sunt confidenţiale. Institutul pentru Politici Publice a cerut Guvernului ca documentele achiziţiei să rămână publice cu anumite excepţii identificate pe baza practicii europene.
Atragem atenţia Guvernului că orice completare sau modificare a legislației privind achizițiile publice nu poate nici ignora și nici contrazice spiritul și litera unei legi în vigoare din România, o lege deosebit de importantă pentru funcționarea mecanismelor democratice – Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţii de interes public. O modificare a legislaţiei achiziţiei, în sensul propunerii Guvernului, nu va opri jurnaliştii şi ONG-urile să solicite în continuare informaţii şi documente din procesul de achiziţii, în temeiul legislaţiei transparenţei.
Actualul demers al autorităţilor române reprezintă un exemplu tipic de emitere a unor acte normative care conţin prevederi total opuse altora în vigoare (ordonanţa achiziţiilor vs. legea accesului la informaţii de interes public).
2. IPP a sesizat atât autorităţile statului român până la cel mai înalt nivel guvernamental, cât şi responsabili ai Comisiei Europene asupra consecinţelor acestor modificări, în condiţiile în care România are o serioasă problemă de transparenţă a achiziţiilor, dar şi de prevenire a situaţiilor conflictelor de interese[4]. În locul creşterii posibilităţilor de acces ale publicului la informaţii din interiorul licitaţiilor pe bani publici – o măsură care ar contribui în mod direct la prevenirea eficientă a apariţiei conflictelor de interese – Guvernul decide să atribuie, temporar, responsabilitatea detectării conflictelor de interese înaintea semnării contractelor, nu instituţiei specializate din România – Agenţia Naţională de Integritate – ci Unităţii Centrale pentru Verificarea Achiziţiilor Publice, prin extinderea sarcinilor acesteia. Această Unitate, aflată în structura Ministerului Finanţelor Publice, va verifica, prin sondaj, eventuale cazuri de conflicte de interese din perioada dintre anunţarea câştigătorului şi semnarea propriu – zisă a Contractelor, trimiţând avertizări celor aflaţi în situaţie de conflict de interese pentru remedierea acesteia (fără ca acestea să blocheze procedurile de încheiere a Contractelor).
Soluţia temporară (cu durată de un an) propusă de guvern Comisiei Europene nu previne eficient fenomenul conflictelor de interese, aceste practici continuând să existe, structura propusă pentru a prelua această posibilitate neavând, în realitate, capacitatea logistică să o detecteze. Măsurile care s-ar impune în condiţiile curente din România ar trebui să vizeze concomitent, elaborarea unei definiţii simple şi clare a conflictului de interese care să mai necesite interpretări (aşa cum face cea propusă acum de Guvern) şi aplicarea mai fermă (inclusiv mai rapidă) a măsurilor de sancţionare a situaţiilor dovedite a fi conflicte de interese.
IPP solicită ANRMAP să evalueze temeinic oportunitatea tuturor modificărilor la legislaţia achiziţiilor publice, din păcate aceasta neconstituind în acest moment o piaţă concurenţială autentică din cauza lipsei de încredere a operatorilor, a unei transparenţe scăzute a procedurilor, respectiv a incapacităţii autorităţilor de prevenire şi sancţionare a conflictelor de interese. Atragem atenţia că modificarea în grabă (întârzierile în calendarul discuţiilor cu reprezentanţii Comisiei pe această temă se datorează exclusiv Guvernului României) a legislaţiei achiziţiilor publice, fără evaluarea consecinţelor acestor modificări, va conduce la o nouă amendare a acesteia în curând, o asemenea instabilitate legislativă fiind extrem de nocivă pentru toţi cei implicaţi în procesul de achiziţii. Mai mult decât atât, ne surprinde faptul că asemenea modificări vin în contextul în care Comisia Europeană a anunţat deja faptul că la începutul anului 2013 va fi adoptată o nouă Directivă a achiziţiilor publice care va fi transpusă ulterior în legislaţia naţională, prin urmare nu înţelegem abordarea autorităţilor naţionale de a propune soluţii pompieristice care nu numai că nu rezolvă în mod eficient problemele structurale ale sistemului de achiziţii publice din România, ci sunt de natură chiar să afecteze şi mai mult transparenţa şi implicit corectitudinea procesului de achiziţii.
