Cetățenii români sunt gata din nou să cadă în capcanele politicienilor care știu că oamenii nu vor să plătească taxe și atunci promit scăderi de taxe, potrivit unei declarații a lui Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, cu ocazia conferinței anuale a Asociației Analiștilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), desfășurată marți, la Banca Națională a României (BNR).
„S-ar putea ca România să aibă nevoie de un nou tip de contract social, căci este clar că nu putem avea asistență socială pentru 20 de milioane de români cu resursele de la cinci milioane de angajați”, a spus
Ionuț Dumitru.
Președintele Consiliului Fiscal a invocat faptul că, „spre deosebire de un stat liberal, în care taxele sunt mici, dar cetățenii înțeleg (le plătesc și nu cer asistență socială, n.r.), la noi taxele ar trebui să fie mici și să fie şi însoțite de asistență socială“, a adăugat Ionuţ Dumitru.
Deteriorarea finanțelor publice
Pe de altă parte, finanțele publice sunt într-un proces de deteriorare accentuată, potrivit datelor prezentate de președintele Consiliului Fiscal la conferința AAFBR.
România va avea, în 2017, cele mai mici venituri din taxe şi impozite din ultimii 25 de ani, de 25,4% din PIB, mult sub media europeană de 40% din PIB, din cauza reducerilor de taxe şi impozite adoptate prin noul Cod fiscal. Noile majorări de salarii nu au fost include în calcul, iar acestea vor adânci problema – a explicat Ionuț Dumitru.
„Dacă vom continua la nesfârşit cu această abordare, suntem pe calea sigură către disoluţia statului. Un stat cu venituri foarte mici nu poate supravieţui”, a subliniat preşedintele Consiliului fiscal.
Ezitări legislative
Unul dintre efectele promisiunilor politice nesustenabile se manifestă deja.
Statul român plăteşte 11 miliarde de lei salariaţilor din sectorul bugetar care au obţinut în instanţă recuperarea unor drepturi băneşti pierdute din cauza unor „bâlbe legislative”, inclusiv din majorarea salariilor în învăţământ cu 50% în 2008, care nu s-a mai aplicat, a mai declarat marţi preşedintele Consiliului fiscal, Ionuţ Dumitru.
„Se discută foarte puţin despre faptul că bugetul de stat a plătit în ultimii ani sume enorme în contul hotărârilor judecătoreşti definitive, emise în favoarea angajaţilor din sectorul bugetar care s-au dus în justiţie pentru diverse drepturi salariale, sporuri tăiate, şi au câştigat despăgubiri, inclusiv pentru majorarea de 50% din învăţământ care nu s-a mai făcut. S-au plătit nouă miliarde de lei până acum şi mai avem de plătit până la 11 miliarde de lei. Nimeni nu a răspuns la întrebarea: de ce trebuie să plătească bugetul aceşti 11 miliarde de lei, care nu este o sumă mică, pentru o bâlbă legislativă sau ce a fost ea”, a subliniat Ionuţ Dumitru.
În administraţia centrală sunt salarii mari, iar în administraţia locală sunt salarii mici dar numeroase.
„Salariile sunt mari în administraţia publică centrală. Dacă ne uităm pe site-urile ministerelor, pentru că există o Ordonanţă de guvern din 2010 care le obligă să publice salariile, vedem salarii medii şi de peste 1.500 de euro net. În administraţia locală sunt salarii foarte mici, dar acolo avem o problemă cu numărul de salariaţi. Sunt primării care gestionează 1.000 de locuitori şi au 30 de salariaţi, este adevărat plătiţi foarte prost, cu minimul pe economie”, a adăugat Ionuţ Dumitru.
Salariile în sectorul bugetar cresc mult mai rapid decât cele din sectorul privat, cu 25% în septembrie 2016 faţă de septembrie 2015, astfel încât cheltuielile salariale au ajuns la 7,7% din PIB.
