Între summitul pentru Euro şi implicarea NATO în Libia, gluma (amară) a săptămânii: Sever-in sau Sever-out

Săptămână grea. Summitul de primăvară, unde liderii europeni au discutat despre mecanismul de salvare a ţărilor din zona euro. Campania internaţională împotriva Libiei lui Gaddafi. Au început Franţa, Marea Britanie şi SUA, după îndelungi negocieri NATO se implică. Dar există viaţă şi în plan secund, acolo unde băltesc cutumele politicii româneşti: scandalul mitei din Parlamentul European, al cărui personaj principal a fost  Adrian Severin.

Sâmbătă, 19 martie

• Încep bombardamentele asupra unor ţinte militare ale guvenrului libian. O operaţiune comună franco-britanico-americană a început, pentru a pune în practică rezoluţia ONU numărul 1973, care urmăreşte protejarea civililor libieni de forţele guvernamentale. Franţa a fost principala susţinătoare a rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU şi avioanele franceze au fost primele care au bombardat ţinte din Libia. SUA şi Marea Britanie s-au alăturat eforturilor franceze, lansând rachete de pe navele şi submarinele lor, ca şi din avioane de luptă. Canada, Italia, Spania, Belgia, Qatar şi, recent, Emiratele Arabe Unite au oferit, de asemenea, suport militar. Franţa a mobilizat 100 de avioane de vânătoare, în principal Rafale şi Mirage, cu care a lovit ţinte libiene.
• Spre finalul săptămânii, ţările NATO au ajuns la un acord privind asumarea rolului de comandament militar al operaţiunilor din Libia, stipulat de rezoluţia ONU. Restul operaţiunilor rămân în seama coaliţiei internaţionale. Vineri, însă, ministrul britanic de externe, William Hague, a anunţat că NATO va prelua toate sarcinile militare ale operaţiunilor din Libia, în câteva zile, nu doar asigurarea zonei fără zboruri şi impunerea embargoului asupra importului de arme. Deja forţele coaliţiei se află în cea de-a şaptea zi de acţiuni militare în Libia, fiind distruse mai multe clădiri, tancuri şi vehicule blindate ale armatei libiene. Hague a insistat că nu există diferenţe de opinie în sânul comunităţii internaţionale pe acest subiect. “Dacă regimul lui Gaddafi crede că unitatea comunităţii internaţionale se clatină în aceste momente, se înşală şi va fi surprins de ce se va întâmpla”, a spus oficialul britanic.

Luni, 21 martie

• Început de săptămână furtunos şi în Parlamentul European, după ce duminică, ziarul britanic “Sunday Times” a publicat o anchetă prin care dezvăluia că trei eurodeputaţi au acceptat să ia mită pentru a susţine anumite legi şi amendamente în PE. Un sloven, un austriac şi un român, deputatul PSD Adrian Severin, au discutat cu jurnaliştii britanici sub acoperire, şi au pretins sume de bani pentru a promova anumite proiecte de lege. Zoran Thaler, europarlamentarul sloven, şi Ernst Strasser, europarlamentarul austriac, şi-au dat demisia din Parlament, în schimb, Severin a refuzat să facă acelaşi lucru, susţinându-şi cu încăpăţânare nevinovăţia. Nici măcar atunci când grupul socialiştilor din PE i-a cerut demisia, iar colegii săi, în plenul Parlamentului European, l-au huiduit şi colegii din PSD l-au suspendat, Severin nu a încetat să joace rolul de victimă. Parlamentul European a început o anchetă în acest caz.

Marţi, 22 martie

• Problema imigraţiei ilegale africane în Europa nu şi-a găsit o rezolvare încă. Tot mai mulţi imigranţi africani au sosit în Italia, pe insula Lampedusa, fluxul de imigranţi tunisieni dublând deja numărul locuitorilor de acolo. Alte 127 de persoane au sosit în Italia, marţi, numărul imigranţilor ajungând la aproape 5.500. O navă militară italiană a transferat o parte dintre imigranţi de pe insulă pe continent, pentru că adăposturile din Lampedusa pot primi 850 de persoane, dar acum găzduiesc peste 3.000.
• O dispută verbală a avut loc între preşedintele rus Dimitri Medvedev şi premierul Vladimir Putin, la începutul săptămânii, pe problema atacării Libiei. Putin a negat apoi că ar exista vreun conflict între el şi premier, susţinând că sunt apropiaţi. Putin a fost criticat de Medvedev, luni, după ce a condamnat rezoluţia ONU în problema Libiei şi a comparat-o cu “o chemare medievală la cruciade”. Medvedev a declarat apoi, într-o ieşire rară de acest gen, că limbajul folosit de Putin este “inacceptabil”. “Astfel de comentarii ar putea duce la o ciocnire între civilizaţii”, susţinea premierul rus.
• Tot marţi, comisarul European pentru piaţa internă şi servicii financiare, Michel Barnier, s-a aflat la Beijing, unde a făcut presiuni asupra guvernul chinez să ridice restricţiile din sectorul bancar în ceea ce-I priveşte pe investitorii străini. “Firmele din UE ar trebui să se bucure de acelaşi trataemnt în China, precum companiile chineze în Europa, nici mai mult, nici mai puţin de atât”, a susţinut comisarul. El a făcut aceste comentarii la finalul unei întrevederi cu ministrul chinez de finanţe, Xie Xuren, şi guvernatorul băncii centrale, Zhou Xiaochuan. China restricţionează dreptul de  proprietate al unui investitor străin la maximum 20% din acţiunile unei bănci şi consideră o bancă drept “străină”, dacă investiţiile străine depăşesc 25% din capital.

Miercuri, 23 martie

• Săptămâna aceasta a fost una nefastă pentru Portugalia, unde premierul socialist Jose Socrates nu a reuşit să obţină sprijinul opoziţiei de dreapta, în Parlament, pentru adoptarea unui nou pachet de măsuri de austeritate. Socrates şi-a prezentat demisia preşedintelui Anibal Cavaco Silva, la doar două ore după acest eşec, urmând ca, în câteva luni, să fie organizate alegeri anticipate în Portugalia. Problema este că ţara se află foarte aproape de a cere ajutor extern – un împrumut din partea UE şi FMI, aşa cum au procedat anul trecut Grecia şi Irlanda, din cauza datoriei publice foarte mari. Un guvern interimar nu va avea, însă, autoritatea necesară pentru a semna un astfel de contract din partea Portugaliei.
• Catastrofa nucleară din Japonia a stârnit vii dezbateri în Europa despre cât de sigură este energia nucleară pentru populaţie. Liderii europeni au cerut inclusiv statelor vecine, printre care Rusia şi Ucraina, să testeze suplimentar centralele nucleare. Germania a făcut un pas mai departe şi a oprit funcţionarea centralelor mai vechi. Elveţia, deşi nu e membră UE, a început să-şi evalueze propria industrie nucleară, având, după cum cred foarte mulţi dintre elveţieni, motive întemeiate. Elveţia obţine circa 40% din energia sa din surse nucleare, dar centralele sunt învechite, reactorul uneia dintre ele, Beznau 1, este cel mai vechi din lume, din 1969.
• Comisia Europeană şi Serviciul de Acţiune Externă al UE s-au confruntat cu unul dintre cele mai serioase atacuri cibernetice din istoria UE, înaintea summitului de la Bruxelles. N-au fost furnizate detalii legate de atacul virtual, din motive de securitate, dar angajaţii instituţiilor europene au fost informaţi despre acest lucru şi s-a trecut la resetarea parolelor şi repararea pagubelor. Atacul a fost comparat cu cel asupra Ministerului francez de finanţe, de anul trecut. “Suntem adesea ţinta hackerilor, dar acest atac a fost unul puternic”, au declarat surse din interiorul Comisiei.

Joi, 24 martie

• Fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima este anchetat de procurorii ucrainieni, fiind suspectat de implicare în uciderea unui jurnalist de investigaţie, în 2000. El a fost anchetat de procurori în privinţa uciderii jurnalistului Georgi Gongadze, care a fost răpit în septembrie 2000, şi apoi a fost găsit mort, câteva luni mai târziu, în timpul regimului lui Kucima. Acuzatorii spun că fostul şef de stat ar fi dat ordine Ministerului de Interne, care ulterior ar fi luat măsuri contra ziaristului incomod.
• Înaintea summitului european de primăvară, poliţiştii au folosit tunurile de apă contra manifestanţilor adunaţi la Bruxelles, care au răspuns aruncând cu pietre şi sticle. Incidentele au început când un grup mic de protestatari a intrat pe o stradă închisă circulaţiei, înaintea summitului european, în zona instituţiilor europene. Alte mii de demonstranţi au mărşăluit paşnic în oraş, protestând faţă de reducerile bugetare preconizate de liderii europeni.

Vineri, 25 martie

• În fine, săptămâna s-a încheiat cu cele două zile de summit european, joi şi vineri, în care liderii europeni au decis restructurarea unui fond pentru împrumuturi către statele europene cu probleme financiare, în speranţa ieşirii din criză. Miniştrii din zona euro au acceptat cererile Germaniei de a renegocia termenul limită până la care statele membre trebuie să plătească acele contribuţii din care se va compune fondul European. Acordul a fost însă umbrit de îngrijorarea privind soarta Portugaliei. Deocamdată, oficialii portughezi susţin că nu au nevoie de fondurile de întrajutorare, dar mulţi dintre analiştii economici cred contrariul. Acordul vine după luni de negocieri. “Am decis un pachet complex de măsuri economice. Azi aproape toate detaliile legate de acest proiect au fost puse cap la cap”, a anunţat preşedintele Consiliului European, Herman Von Rompuy. Planul prevede crearea unui mecanism permanent, începând din 2013, care să sprijine ţările cu probleme, din zona euro.
• UE ar trebui să ofere Japoniei un contract comercial gratuit, pentru a o sprijini în eforturile de reconstrucţie, după dezastrele naturale de acum două săptămâni, susţine premierul britanic David Cameron. “Una dintre priorităţile noastre trebuie să fie să invităm Japonia să intre într-o zonă comercială fără taxe cu UE”, a spus Cameron. Acest acces liber ar putea să-i ofere avântul necesar pentru redresare economică, a spus Cameron, la finalul summitului din Bruxelles. Guvernul japonez a estimat costurile reconstrucţiei la 192 miliarde de lire sterline.