Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a atacat la Curtea Constituţională noua Lege de modificare şi completare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Legile au fost adoptate luni pentru a doua oară de către Parlament după ce, iniţial, PNL le-a contestat, iar CCR a decis că unele articole sunt neconstituţionale. Detalii privind conţinutul şi forma în care au trecut iarăşi de cele două camere.
„Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr.1 din 29 martie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea de modificare şi completare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”, anunță un comunicat al ICCJ.
Și PNL şi USR au contestat din nou legile justiţiei la CCR. „Am constatat nu mai puţin de 37 de motive de neconstituţionalitate. La legea 303 am invocat 22 de motive de neconstituţionalitate, la legea 317 – nouă astfel de motive, iar în cazul legii 304 am identifiat nu mai puţin de şase motive de neconstituţionalitate. Plecând de la chestiuni care ţin de modul în care au fost adoptate aceste reglementări. Vă reamintesc, rapoartele au venit la plen atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat. În ziua în care au fost adoptate, vă reamintesc că în plenul Senatului a fost introdus în legea 303/2004 un amendament care a fost denumit de majoritatea parlamentară de corelare tehnico-legislativă, când el, practic, a modificat definiţia erorii judiciare. Inadmisibil, din punctul nostru de vedere, ca aşa ceva să se întâmple în procedura parlamentară. (…) Ca atare, avem speranţe mari că reglementările vor fi din noi declarate neconstituţionale şi vor reveni în procedură legislativă”, a spunea deputatul liberal Gabriel Andronache.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a calificat, joi, demersul opoziției de a contesta la Curtea Constituțională recent adoptatele modificări la Legile justiției spunând că există „o grupare de partide” care susține statul paralel.
