Rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,70% în trimestrul al II-lea al anului 2013, în creştere cu 0,04 puncte procentuale faţă de primele 3 luni ale anului, sectorul bugetar acumulând peste un sfert din toate joburile libere din economie.
Potrivit datelor făcute publice joi de Institutul Național de Statistică, rata locurilor de muncă vacante în trimestrul al II-lea al anului 2013 a crescut cu 0,11 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2012.
Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 30.100, în creştere cu 2.100 locuri faţă de trimestrul anterior. În comparaţie cu trimestrul similar al anului 2012, numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 5.400.
În trimestrul II 2013, per total, sectorul bugetar a avut mai mult de 25% din joburile vacante din economia românească, acest sector situându-se astfel pe locul al doilea, din acets punct de vedere. Astfel, 3.900 locuri vacante se regăsesc în administraţie publică, 3.400 în sănătate şi asistenţă socială, iar 500 de locuri vacante în învăţământ.
Ca pondere a locurilor de muncă vacante din totalul posturilor din același sector, administrația publică a fost pe locul al treilea cu 1,61% posturi vacante din joburile din acest domeniu.
La sfârșitul trimestrului al II-lea, Guvernul a anunțat ridicarea restricțiilor la angajare în sectorul bugetar, permițând încadrarea unei persoane la fiecare post vacant, însă, a decis, totodată, eliminarea posturilor libere de până atunci.
INS precizează că nu a luat în considerare posturile din unităţile administraţiei publice, blocate printr-un act normativ.
În schimb, institutul a numărat ca posturi vacante joburile pentru care angajatorul întreprinde acţiuni concrete spre a găsi un candidat potrivit, precum și pe cele pentru care angajatorul doreşte ocuparea imediată sau într-o perioadă specifică de timp.
Alte sectoare
Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (3,43%), alte activităţi de servicii (2,76%), respectiv în administraţie publică (1,61%).
La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de învăţământ (0,13%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,14%), respectiv cele din industria extractivă (0,15%).
Ca şi în trimestrul precedent, în industria prelucrătoare s-a concentrat mai puţin de o treime (9.800 locuri vacante) din numărul total al locurilor de muncă vacante, iar rata a luat valoarea de 0,94%.
Cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată a fost prezentată de angajatori în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, tranzacţii imobiliare, respectiv în industria extractivă (100 locuri vacante pentru fiecare în parte).
Alte evoluții:
- Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (+2,43 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (+2,37 puncte procentuale), iar la polul opus, cu cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile din agricultură, silvicultură şi pescuit, industria extractivă, respectiv sănătate şi asistenţă socială (-0,16 puncte procentuale).
- În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai relevante creşteri au cunoscut activităţile de spectacole, culturale şi recreative (+1.200 locuri vacante), alte activităţi de servicii (900 locuri vacante), respectiv industria prelucrătoare (+500 locuri vacante).
- În sens contrar, diminuări semnificative ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (-500 locuri vacante), construcţii, respectiv în transport şi depozitare (-300 locuri vacante pentru fiecare în parte).
- Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai accentuate creşteri în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (+2,46 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (+2,36 puncte procentuale), iar la polul opus, cele mai importante diminuări s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (-0,26 puncte procentuale), urmate de cele din activităţile de servicii administrative şi servicii suport (-0,19 puncte procentuale).
- Numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai accentuate creşteri în industria prelucrătoare (+1.900 locuri vacante), în activităţile de spectacole, culturale şi recreative
- (+1.300 locuri vacante), respectiv în administraţia publică (+1.100 locuri vacante), iar activităţile de comerţ (-500 locuri vacante) au cunoscut cea mai semnificativă diminuare a indicatorului analizat.
Un răspuns
Piata muncii, in termenii consacrati nu exista in Ro, acest lucru rezulta si din modul cum MAMAIA-ministru de la Ministerul Munci expune diverse cancanuri pe la emisiunile TV. In administratia statului pana s-a umflat balonul la refuz din 1990 s-a aplicat politica „voi i-ati angajat pe ai vostri acum si noi in angajam pe ai nostri ca de `aia suntem la putere”. Dupa ce s-a spart balonul(buboiul) s-a trecut la alta tactica in numele refomei „dam afara pilosi si incompetentii si angajam desteptii nostrii” totul este ca intr-o ANARHIE veritabila in care se emit si legi pentru a face ilegalul LEGAL, anormalul NORMAL si imoralul MORAL.Salariatii din unitatile de stat sunt tratati dupa aceiasi matrice ca si cei dein administratie iar cei de la privati majoritatea au viata de caine(robi) sindicatele fiind conduse de aceeasi sefi penali unii afara alti in pentenciare.
In Ro relatiile de munca sau profesionale se bazeaza pe trafic de influienta, amenintare, santaj, nepotism, etc