Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, România a consemnat în aprilie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,28%, iar inflaţia anuală a urcat la +0,61%. Indicatorul CORE 2, adică partea din inflaţie aflată sub acţiunea politicii monetare, s-a menţinut în limitele obişnuite pentru ultimele 12 luni.
De data aceasta, produsele alimentare s-au scumpit sub media lunară (doar +0,19%). În pofida acestui fapt, preţurile lor s-au majorat cu aproape exact două procente de la începutul anului în curs (+1,99%). Aproape întreaga scumpire de pe sectorul alimentar a fost cauzată de majorarea cu 5,88% a preţurilor la citrice şi alte fructe meridionale ( +5,88% pe aprilie şi +14,65% de la începutul anului), unde intrarea în iarnă din emisfera sudică s-a conjugat cu creşterea cursului de schimb al valutelor în care se face importul.
La intern, cele mai mari scumpire notabile s-au înregistrat la carnea de porcine (+0,79%), cu o pondere semnificativă în consum, şi la fructe proaspete (+0,94% în aprilie şi +8,53% de la începutul anului).
De reţinut şi faptul că alte component volatile precum legumele şi conservele de legume (-1,26%) şi ouăţe (-3,32%) au ajutat la reducerea inflaţiei.
Mărfurile nealimentare au tras, de data aceasta, în sus indicele general de inflaţie, cu o valoare de 0,40% per total. Aceasta a fost alimentată în principal de creşterea tarifelor la gazele naturale cu 2,53% şi la energia termică cu 0,65%, la care s-a mai adăugat şi scumpirea combustibililor cu 0,96%. Mărfurile uzuale au avut preţuri aproape în stagnare, cu doar 0,13% la încălţăminte sau 0,12% la confecţii.
Tarifele serviciilor s-au majorat în luna aprilie cu 0,15%, principalele influenţe în acest sens venind din apă, canl, salubritate (+0,98%) şi transport urban (+1,48%). Urmare a uşoarei întăriri a monedei naţionale, tarifele de telefonie s-au micşorat cu 0,40%.
Pentru următoarele luni se aşteaptă o creştere progresivă a indicelui de inflaţie undeva în interiorul ţintei de 2,5% plu/minus un punct procentual. Problema este însă de traiectoria pe care se va face creşterea şi de a nu forţa o creştere prea abruptă a veniturilor populaţiei, unde semne vizibile au apărut deja pe partea de produse alimentare.
În context, elemental-cheie se profilează a fi evoluţia cursului de schimb al leului, de a cărui stabilitate depinde atât atingerea obiectivului de inflaţie cât şi păstrarea în termini reali a creşterilor destul de generoase de salarii, oferite în termeni nominali.