România are cel mai prost sistem de sănătate din Europa – se plasează pe ultimul loc în Indexul european al sistemelor medicale (EHCI) 2016, adică pe locul 35 din 35, cu 497 de puncte.

Este depășită nu numai de Bulgaria și alte state vecine, ci și de Macedonia și Albania.

România are probleme severe cu mangamentul întregului său sistem public, cu o structură arhaică a sistemului din sănătate. 

În continuare, România are scoruri minime la supravieţuirea pacienților cu cancer, anii potenţiali de viaţă pierduţi, infecţiile cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA) și plățile informale din sistem.

Deasupra României se află și Muntenegru – cu 518 puncte, și Bulgaria – cu 526 de puncte, și Albania –  551 puncte, cu 27 mai multe decât în 2015:

Indexul este realizat, din 2005, de Health Consumer Powerhouse (HCP) Ltd., pentru 35 de state din Europa.

Noul raport a fost prezentat luni și arată o îmbunătățire a sistemelor de sănătate din toate statele de pe continent și la toți cei 48 de indicatori folosiți în analiză, printre care mortalitate infantilă, accesibilitate, rată de supraviețuire în cazul bolilor cardiace, infarctelor și cancerelor.

Pentru prima dată în cei 12 ani de elaborare a Indexului, două state au reușit în 2016 să depășească plafonul de 900 de puncte – Olanda (927 puncte) și Elveția (904), ceea ce înseamnă că ele se apropie foarte mult de îndeplinirea tuturor criteriilor considerate necesare unei sistem de sănătate bun.

Alte 6 state au realizat scoruri de peste 800 de puncte – Norvegia, Belgia, Islanda, Luxemburg, Germania și Finlanda.

La celălalt capăt al clasamentului se află statele din sud-estul Europei, cu România ocupanta ultimei poziții.

România, Albania și Bulgaria suferă din cauza structurii arhaice a sistemului de sănătate, cu o pondere foarte mare a costurilor de spitalizare în totalul cheltuielilor sistemului:

Acest raport este considerat o dovadă a ineficienței și a modului învechit de organizare a sistemului. Dacă olandezii, elvețienii și chiar italienii își permit internări lungi, Bulgaria, România și Albania nu pot susține astfel de sisteme și au nevoie urgentă de ajutpr profesionist pentru a-și restructura serviciile de sănătate, insistă autorii Raportului.

România a reușit să obțină scoruri minime la 30 din cei 48 de indicatori luați în calcul. Punctaje foarte mici apar, în continuare, la mortalitatea infantilă, supravieţuirea pacienților cu cancer, anii potenţiali de viaţă pierduţi, infecţiile cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA), rata avorturilor şi depresiile:

De asemenea, România se află printre statele cu cele mai mari multe plăți informale pentru serviciile medicale, dar aici este posibil ca fenomenul să fie subdimensionat, fiindcă Raportul se bazează pe declarațiile date de pacienți: