Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult›
14.01.2021
Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult›
13.01.2021
Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult›
13.01.2021
Noiembrie 2020 – producția industrială în pierdere de viteză, influențată de sezonalitate

România a consemnat în luna noiembrie 2020 o scădere de 4,8% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, însă, acest rezultat… Mai mult›
13.01.2021
Indexul european al sistemelor medicale: România, locul 35 (din 35), cu structură arhaică și plăți informale
de Mariana Bechir 30.1.2017
România are cel mai prost sistem de sănătate din Europa – se plasează pe ultimul loc în Indexul european al sistemelor medicale (EHCI) 2016, adică pe locul 35 din 35, cu 497 de puncte.
Este depășită nu numai de Bulgaria și alte state vecine, ci și de Macedonia și Albania.
România are probleme severe cu mangamentul întregului său sistem public, cu o structură arhaică a sistemului din sănătate.
În continuare, România are scoruri minime la supravieţuirea pacienților cu cancer, anii potenţiali de viaţă pierduţi, infecţiile cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA) și plățile informale din sistem.
Deasupra României se află și Muntenegru – cu 518 puncte, și Bulgaria – cu 526 de puncte, și Albania – 551 puncte, cu 27 mai multe decât în 2015:
Indexul este realizat, din 2005, de Health Consumer Powerhouse (HCP) Ltd., pentru 35 de state din Europa.
Noul raport a fost prezentat luni și arată o îmbunătățire a sistemelor de sănătate din toate statele de pe continent și la toți cei 48 de indicatori folosiți în analiză, printre care mortalitate infantilă, accesibilitate, rată de supraviețuire în cazul bolilor cardiace, infarctelor și cancerelor.
Pentru prima dată în cei 12 ani de elaborare a Indexului, două state au reușit în 2016 să depășească plafonul de 900 de puncte – Olanda (927 puncte) și Elveția (904), ceea ce înseamnă că ele se apropie foarte mult de îndeplinirea tuturor criteriilor considerate necesare unei sistem de sănătate bun.
Alte 6 state au realizat scoruri de peste 800 de puncte – Norvegia, Belgia, Islanda, Luxemburg, Germania și Finlanda.
La celălalt capăt al clasamentului se află statele din sud-estul Europei, cu România ocupanta ultimei poziții.
România, Albania și Bulgaria suferă din cauza structurii arhaice a sistemului de sănătate, cu o pondere foarte mare a costurilor de spitalizare în totalul cheltuielilor sistemului:
Acest raport este considerat o dovadă a ineficienței și a modului învechit de organizare a sistemului. Dacă olandezii, elvețienii și chiar italienii își permit internări lungi, Bulgaria, România și Albania nu pot susține astfel de sisteme și au nevoie urgentă de ajutpr profesionist pentru a-și restructura serviciile de sănătate, insistă autorii Raportului.
România a reușit să obțină scoruri minime la 30 din cei 48 de indicatori luați în calcul. Punctaje foarte mici apar, în continuare, la mortalitatea infantilă, supravieţuirea pacienților cu cancer, anii potenţiali de viaţă pierduţi, infecţiile cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA), rata avorturilor şi depresiile:
De asemenea, România se află printre statele cu cele mai mari multe plăți informale pentru serviciile medicale, dar aici este posibil ca fenomenul să fie subdimensionat, fiindcă Raportul se bazează pe declarațiile date de pacienți: