Procesul în urma căruia România riscă să plătească sancțiuni între 100.000 și 400.000 de euro/zi din cauza poluării aerului din București, a început luni, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Este vizată Capitala, deoarece valorile-limită zilnice la particule în suspensie (PM10) „au fost depășite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României”, conform anunțului făcut în luna mai de Comisia Europeană.
În cazurile de depăşire a valorilor-limită stabilite prin Directiva 2008/50/CE, statele membre trebuie să adopte planuri privind calitatea aerului înconjurător şi să se asigure că aceste planuri stabilesc măsuri corespunzătoare astfel încât perioada de depăşire să fie cât mai scurtă posibil.
În virtutea principiului subsidiarităţii, legislaţia UE lasă la latitudinea statelor membre alegerea mijloacelor pe care le folosesc pentru a se conforma valorilor-limită.
Ce a făcut Primăria Capitalei pentru reducerea poluării
În aproape doi ani și jumătate de când a preluat Primăria Capitalei, Gabriela Firea a luat câteva măsuri ce țintesc reducerea polării aerului, toate cu imapct redus, chiar dacă ar funcționa la întregul potențial:
- 30.000 de vouchere pentru bicilete și trotinete, fără a investi însă în infrastructura necesară (pistele de bicilete și amenajarea bordurilor la treceri)
- 5.000 de eco-vouchere, cu o valoare nominală de 9.000 lei fiecare, în vederea achiziţionării exclusive de autoturisme noi EURO 6, non-diesel. Pe de altă parte, Primăria a cumpărat anul acesta 400 de autobuze cu motor diesel Euro 6 de la Otokar
- propune decontare, până la 500 de lei, combustibil lunar pentru cei din regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov care folosesc în comun autoturismul proprietate personală în vederea transportării copiilor la școli din Capitală
În Planul integrat de calitate a aerului mai figurează și introducerea unei taxe de acces în centru.
25.000 de morți premature provocate de poluarea cu particule PM2,5
Aproximativ 90% din populația Terrei respiră într-un aer poluat, arată un raport ONU prezentat marți. La nivel global, 600.000 de copii au murit în 2016 din cauza unor boli respiratorii acute generate de aerul poluat. Noxele din aer au contribuit cu 7,6% în totalul deceselor înregistrate în 2016 pe tot globul.
Concluziile studiului pregătit de ONU pentru prima conferință privind aerul poluat și sănătatea:
- aerul poluat afectează rezultatele testelor cognitive și dezvoltarea motorie.
- afectează funcționarea plămânilor copiilor chiar și atunci când este vorba despre un nivel mai scăzut de poluare
- poluarea aerului este una din cauzele principale ale deceselor copiilor, fiind responsabilă pentru una din 10 morți, la copiii sub cinci ani.
Poluarea aerului cu particule PM2,5 a provocat în 2015, 422.000 de decese premature în 41 de ţări europene. Dintre acestea, 25.000 de morți ce puteau fi evitate printr-un aer curat au avut loc în România, conform Agenţiei Europene de Mediu(AEM).
Nivelurile mari de poluare a aerului au un impact negativ în special a celor care trăiesc în zone urbane – efecte considerabile asupra economiei (în special prin diminuarea productivității ca urmare a zilelor de muncă pierdute din cauza problemelor de sănătate), scăderea duratei de viață, creșterea costurilor medicale etc.
Urmărește-ne pe Google News
