Subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat a fost trimis, vineri, să prezinte presei cauzele deceselor de la spitalele desfiinţate din Băneasa, judeţul Constanţa, şi din Bălceşti, judeţul Vâlcea, după ce premierul Emil Boc îi ceruse joi ministrului Attila Cseke un raport privind cele două cazuri.
”Am solicitat ministrului şi Ministerului Sănătăţii un raport cu privire la cele întâmplate astăzi (joi – n.r.), iar mâine, Ministerul Sănătăţii va organiza o conferinţă de presă şi va preciza detalii cu privire la fiecare caz în parte. Mâine, veţi afla de la ministrul Sănătăţii răspunsurile”, le-a spus Boc ziariştilor, după şedinţa de guvern de joi.
Numai că în locul ministrului Cseke, la conferinţa privind decesele, presa s-a pomenit cu subsecretarul de stat Arafat, probabil persoana cu cea mai bună reputaţie din minister, numit în funcţie în guvernarea Tăriceanu, în mandatul ministerial al lui Eugen Nicolăescu (PNL), şi menţinut în funcţie de Guvernul Boc, în mandatele ministeriale ale lui Ionuţ Bazac (PSD), Adriean Videanu (PDL) şi Attila Cseke (UDMR).
Potrivit unor surse din minister, în ziua celor două decese, dr. Arafat se afla în străinătate, la o reuniune a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (fiind Ziua Mondială a Sănătăţii), însă a doua zi s-a înfiinţat la conferinţa de presă, cu explicaţii pentru ambele cazuri.
Arafat: Cei doi pacienţi nu puteau fi oricum trataţi la spitalele de la Bălceşti şi Băneasa
În explicaţiile sale, Raed Arafat a susţinut că nici înainte de desfiinţare, spitalele de la Bălceşti şi Băneasa nu i-ar fi putut salva pe cei doi pacienţi, care sufereau de boli foarte grave.
Cum s-au desfăşurat evenimentele, după Arafat?
–Cazul decesului pacientului de la Băneasa, judeţul Constanţa. Salvarea fusese chemată printr-un prim apel venit la ora 9.11, prin sistemul 112. Ambulanţa se afla la o altă intervenţie, dar s-a comunicat că va ajunge la caz. Bolnavul, un bărbat de 60 de ani, a fost văzut de medicul de familie care îl avea în grijă, iar acesta a apelat din nou serviciul 112, la ora 9.23, precizând că este vorba despre un infarct. La ora 9.27 a fost trimis un echipaj de medicină de urgenţă, iar trei minute mai târziu, pacientul a fost luat în ambulanţă spre Constanţa. Pe drum, starea acestuia s-a agravat şi a intrat în stop cardiac, motiv pentru care a fost solicitată o ambulanţă de urgenţă care s-a întâlnit cu cealaltă autospecială, pe traseu, şi au început manevrele de resuscitare. Pacientul a decedat, însă, diagnosticul fiind sever: ”insuficienţă cardiacă globală, bloc de ramură stâng, infarct în antecedente”.
”Cazul despre care vorbim nu putea fi tratat în Centrul de sănătate Băneasa. Exact aceasta a fost şi decizia medicului de familie. Pacientul trebuia să plece la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa. Nici măcar la Spitalul din Medgidia nu ar fi avut ce căuta. Acest pacient, în loc să meargă direct la medicul de familie, s-a dus la centrul de sănătate”, a susţinut Oficialul MS.
Potrivit acestuia, serviciul de ambulanţă din Băneasa are două echipaje de urgenţă B2 care asigură asistenţă medicală continuă, o maşină A1 de transport şi una A2. De asemenea, din 88 de cazuri din centrul Băneasa, 71 de bolnavi au fost redirecţionaţi spre spitale din Constanţa şi Medgidia, iar 17 au fost transferaţi sau externaţi, a precizat şi şeful staţiei de ambulanţă Băneasa, judeţul Constanţa.
– Cazul de la Bălceşti, Vâlcea. Primul apel la 112 a fost dat de un vecin al pacientului, la ora 9.29. Dispeceratul l-a îndrumat pe vecin să aşeze pacientul în poziţie laterală, dar s-a întrerupt convorbirea. La ora 9.37 apelantul a revenit şi a anunţat că a luat pacientul cu maşina personală, spre spitalul din Bălceşti. În cele din urmă, vecinul şi pacientul au ajuns la spitalul din Bălceşti, cu autoturismul, unde a ajuns şi o ambulanţă, însă nu s-a mai putut face nimic pentru pacient, doi medici de familie aflaţi la faţa locului, şi doctorul de pe ambulanţă constatând decesul bolnavului. Diagnosticul: ”hemoragie masivă de trunchi cerebral care a afectat centrul respirator”. Arafat a susţinut că spitalul de la Bălceşti era de categoria a patra, pentru care legea stipulează că trebuie evitate în urgenţele de acest nivel. ”Spitalul din Bălceşti nu ar fi putut rezolva acest caz având în vedere că în unitatea sanitară există specialitate de ginecologie, ORL şi este un medic pensionar. Era nevoie ca pacientul, în vârstă de 41 de ani, să fi fost transportat rapid la spitalul din Craiova sau Râmnicu Vâlcea după acest accident vascular grav la nivelul trunchiului cerebral”, a explicat subsecretarul de stat.
„Vinovaţii”: dispecerul (la Băneasa) şi vecinul (la Bălceşti)
În cazul de la Băneasa, judeţul Constanţa, Raed Arafat a avansat ideea că ar putea exista un reproş la adresa dispeceratului de urgenţe din Constanţa, care ar fi trebuit să trimită un medic de reanimare după telefonul primit de la medicul de familie, pentru a se câştiga 15 minute.
În cazul de la Bălceşti, judeţul Vâlcea, Arafat a indicat drept cauză de agravare a stării pacientului poziţia în care a fost transportat bolnavul, de către vecin, cu autoturismul personal. ” Din păcate, oamenii, încă din dorinţa de a-şi ajuta semenii cărora le este greu, îi pun oricum în maşină şi pleacă cu ei spre spital. Este recomandat în toată lumea ca la respectivele cazuri să vină un echipaj sanitar chiar dacă are doar ambulanţier pentru a prelua pacientul pentru ca pe traseu să fie preluat de un echipaj de urgenţă de grad 0 care se află la o distanţă mai mare şi ajunge mai greu”, a spus oficialul MS.
Guvernul a tăiat finanţarea prin CNAS de la 67 de spitale
Săptămâna trecută, Guvernul a adoptat o hotărâre propusă de Ministerul Sănătăţii, prin care 67 unităţi spitaliceşti de capacităţi reduse, din ţară, au rămas, de la 1 aprilie, fără finanţare prin Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, oferindu-li-se varianta transformării în cămine de bătrâni, cu ajutor de la Ministerul Muncii. 7 spitale au accesat programul de convertire în cămine.
Decizia politică a fost luată ca urmare a acordului cu Fondul Monetar Internaţional, care a cerut eliminarea a 5.700 de paturi de spital, pentru a se îmbunătăţi finanţarea celor rămase, prin concentrarea de resurse. Astfel, în anul 2011, numărul de paturi de spital finanţate prin CNAS se reduce până la 129.524, pentru ca în 2013 să ajungă la 123.127.
Pe 31 martie, când Guvernul a aprobat închiderea celor 67 de spitale, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, arăta că au fost puse la dispoziţie ambulanţe pentru transferarea pacienţilor în ziua închiderii spitalelor (1 aprilie) şi în ziua de dinainte.
”Şi azi şi mâine avem mijloace de transport pentru a-i transporta pe pacienţii care ar necesita în continuare îngrijire medicală”, spunea ministrul, pe 31 martie. De la bun început, el nu a exclus posibilitatea ca unii pacienţi să refuze să fie mutaţi, recunoscând că MS nu putea interveni în cazul acestora.
”Vreau să vă spun că marea lor majoritate nu sunt pacienţi cu probleme acute. Adică nu necesită o urgenţă, ceea ce arată şi faptul că vorbim despre spitale mai mici, unde tratamentul este mai puţin complex. Sigur, în cazul în care pacientul nu doreşte să fie mutat dintr-un loc sau dintr-un imobil sau dintr-o unitate sanitară existentă până azi sau până mâine în altă unitate, noi nu putem interveni şi nu vom interveni. Dar suntem la dispoziţie şi suntem prezenţi cu mijloacele de transport”, spunea ministrul Sănătăţii, pe 31 martie.
