Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna ianuarie 2021 la 2,72%, potrivit datelor publicate de Eurostat, preluate de la Banca Centrală Europeană. Reamintim că, pe fondul necesarului de finanțare impus de combaterea efectelor pandemiei, acest indicator urcase la 4,83% în luna aprilie 2020.
Nivelul dobânzilor la noile credite luate „a la long” s-a diminuat pentru a șaptea lună consecutiv, urmare a măsurilor luate de Banca Centrală și a îmbunătățirii percepției piețelor internaționale. Trendul de scădere a fost cât se poate de clar în partea a doua a anului trecut, după ce angajamentele sociale au fost ajustate la posibilitățile reale ale economiei.
Zona Euro s-a păstrat în teritoriul negativ (medie de -0,18%), tonul fiind dat de Germania(-0,58%), Luxemburg (-0,54%) și Olanda (-0,53%). De reținut, Slovacia, care a ajuns să se finanțeze pe termen lung cu „costuri” anuale de -0,43%, adică s-a poziționat între Danemarca (-0,44%) și Austria (-0,40%).
De altfel, majoritatea statelor membre UE au luat împrumuturi la dobânzi negative iar printre ele se numără Letonia (-0,29%), Estonia (-0,19%) și Slovenia (-0,17%). Lituania (+0,16%), aflată în Zona euro, este la un nivel foarte apropiat de Bulgaria (+0,19%) iar Suedia, rămasă cu propria monedă e la +0,07%.
În pofida îmbunătățirii remarcabile a acestui indicator, România continuă să conducă în clasamentul european de profil. Avem costuri de împrumut mai mari cu 23% față de următoarea clasată, Ungaria, circa +112% față de Cehia sau +118% față de Polonia, economie cu regim valutar similar și cea mai apropiată în structură de cea românească.
În context, ar trebui să luăm aminte la Grecia, care a reușit să-și reducă spectaculos costul împrumuturilor, de la 4,37% în octombrie 2018 până la 0,65% în ianuarie 2021. Desigur, în baza apartenenței la Eurozonă, spre care ar trebui să ne îndreptăm și noi, dacă vom reuși să îndeplinim, prin 2024, condițiile necesare.
Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani. Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință. Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam. Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state iar România nu mai îndeplinește în present acest criteriu.
