Guvernul va condiţiona ajutoarele sociale de rezultatele şcolare ale copiilor şi de încercările părinţilor de a găsi un loc de muncă, urmărind reducerea numărului de persoane asistate, dar care pot munci, cu cel puţin 100.000 de beneficiari, potrivit unui document de lucru obţinut de MEDIAFAX.
Ce măsuri prevede documentul guvernamental:
1. Va fi stabilită o limită maximă pe care o persoană/familie poate să o primească sub forma prestaţiilor sociale, în funcţie de situaţia membrilor familiei, limită fixată pe baza unor simulări raportate la costurile efective ale necesităţilor zilnice de trai şi îngrijire a persoanelor dependente.
2. Va fi redus numărul de prestaţii sociale şi cumulul de prestaţii/persoană. Astfel, se vor comasa, până în ianuarie 2013, alocaţia familială complementară, alocaţia monoparentală, venitul minim garantat şi ajutorul de încălzire (toate destinate familiilor cu venituri reduse) într-un singur program, denumit orientativ „venit minim de inserţie”. „Co-responsabilizarea” beneficiarilor venitului minim de inserţie se va face prin condiţionarea acordării beneficiilor de participarea şi rezultatele şcolare ale copiilor şi de căutarea activă a unui loc de muncă de către părinţi.
3. Pentru persoanele cu dizabilităţi, prestaţiile sociale vor fi comasate într-un singur program, unificat cu pensiile de invaliditate. Astfel, pentru persoanele cu handicap va fi instituită o singură prestaţie, dar în cuantumuri diferenţiate în funcţie de gradul de handicap şi nevoile specifice. “Beneficiile se menţin, dar se estimează acordarea lor la un număr redus de persoane, prin unificarea criteriilor şi sistemelor pentru persoanele cu handicap şi pensiile de invaliditate”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.
4. Criteriile de eligibilitate vor fi stabilite astfel încât să fie aplicabile în cazul mai multor prestaţii, iar Ministerul Muncii va prelua plata unor drepturi gestionate de alte instituţii şi asigurate tot din bugetul de stat, pentru a diminua cheltuielile de administrare.
5. Va creşte numărul de inspecţii, pentru eliminarea fraudelor, se vor utilizia mai bine „sesizările” din partea publicului larg, prin linii telefonice gratuite sau internet.
6. Se va stabili un sistem de sancţionare a solicitărilor frauduloase adresate sistemului de asistenţă socială.
7. Se vor utiliza metode alternative de plată, precum plata directă la furnizorul unui serviciu (întreţinere locuinţă, încălzire, servicii creşă), utilizarea de vouchere sau a cardului social pentru acoperirea costurilor unor bunuri indispensabile vieţii zilnice, interconectarea sistemelor de baze de date referitoare la beneficiarii de drepturi sociale cu alte surse de date relevante (bazele de date ale Casei de Pensii, Agenţiei de Ocupare şi Formare Profesională, Registrului Civil, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală).
Ce rezultate vrea Guvernul?
1. Reducerea numărului de persoane cu vârsta şi apte de muncă ce depind de sistemul de asistenţă socială cu cel puţin 100.000 persoane (estimare preliminară).
2. Reducerea numrului actual de 14 prestaţii sociale administrate de Ministerul Muncii.
3. economii fiscale de 0,78% din PIB la nivelul anului 2013, precum şi economii bugetare prin reducerea fraudelor din sistemul prestaţiilor sociale cu 0,1% din PIB anual.
4. Ponderea prestaţiilor sociale în PIB ar urma să scadă, până în 2013, de la 1,77% la 1,41%, iar cea a pensiilor sociale şi altor beneficii de la 1,08% la 0,67%.
5. Fondurile acordate pentru plata drepturilor de protecţie şi creştere a copilului vor fi reduse de la 3,42 milioane lei în 2011 la 2,98 milioane lei în 2012 şi la 2,56 milioane lei în 2013, iar numărul mediu lunar al beneficiarilor de indemnizaţii creştere copil va scădea de la 207.000 în 2011 la 166.000 în 2012 şi la 129.000 în 2013.
6. Sumele pentru alte drepturi acordate de Ministerul Muncii pentru creşterea copilului vor scădea de la 166 milioane lei în 2011 la 132 milioane lei în 2012 şi la 110 milioane lei în 2013, iar numărul mediu lunar de beneficiari va fi redus de la 237.000 în 2011 la 189.000 în 2012 şi la 155.000 în 2013.
7. Ajutoarele pentru familii cu venituri mici vor scădea, din punct de vedere al efortului bugetar, de la 2,43 miliarde lei în 2011 la 2,40 miliarde lei în 2012, iar fondurile aferente alocaţiei pentru susţinerea familiei vor fi reduse de la 468 milioane lei în 2011 la 461 milioane lei în 2012, numărul mediu lunar de familii beneficiare urmând să coboare de la 684.000 în 2011 la 675.000 în 2012.
8. Pentru venitul minim garantat, efortul bugetar va fi redus de la 651 milioane lei în 2011 la 632 milioane lei în 2012, iar numărul mediu lunar de familii beneficiare va scădea de la 319.000 în 2011 la 310.000 în 2012.
Justificarea Guvernului este că sistemul de asistenţă socială a devenit „prea costisitor” în raport cu rezultatele aşteptate (ca exemplu, cheltuielile mari cu indemnizaţia de creştere a copilului nu a condus la o creştere a natalităţii), iar totalul cheltuielilor cu prestaţiile sociale a crescut de la 1,4% din PIB în 2005 la 2,86% în 2010, incluzând pensiile sociale şi alte beneficii, fără ca această creştere să conducă la o îmbunătăţire vizibilă a indicatorilor care măsoară calitatea vieţii.
