De la 1 martie martie 2022, urmează să intre în vigoare o altă schemă care va stabili contribuția consumatorilor de energie electrică la susținerea electrocentralelor care produc și agent termic, prin plata facturilor, potrivit secretarului de stat Nicolae Havrileț.
La „schema-bonus” de cogenerare se lucrează, după ce anul trecut sistemul de subvenționare a fost criticat de Comisia Europeană.
Anul trecut, consumatorii de energie electrică au contribuit la veniturile termocentralelor cu circa 915 milioane de lei, prin plata implicită a așa numitei contribuții de cogenerare, odată cu factura la curent, potrivit consumului final calculat de Institutul Național de Statistică și a valorii unitare de 17,12 lei / MWh, decisă de Autoritatea din Energie (ANRE).
Noua „schemă-bonus” a contribuției de cogenerare ar urma să stimuleze investițiile în noi echipamente de cogenerare de curent electric și agent termic, dar va pune noi probleme celor 40 de electrocentrale din țară care produc și curent electric și agent termic. Multe dintre acestea abia (sau nu) supraviețuiesc, chiar și contribuția actuală.
Sub condiția investițiilor noi
„De la 1 martie anul viitor va fi o nouă schemă de cogenerare, dar condițiile de calificare vor fi mult mai restrictive iar o mare parte dintre actualii beneficiari ai schemei de cogenerare nu se vor mai califica. Tehnologiile multor unități care acum beneficiază de bonus sunt depășite, sunt perimate, sunt la nivelul anului 1970. Practic va fi o nouă scheme de finanțare pentru sprijinirea cogenerării, dar condițiile vor fi greu de îndeplinit, sau mai ușor de îndeplinit în cazul în care vor intra noi investiții cu tehnologii care sunt de viitor”, a declarat secretarul de stat Nicolae Havrileț, la o conferință Energynomics.
Contribuția de cogenerare, în fapt o taxă pe ineficiența sistemului, funcționează după principiul foarte puțin de la foarte mulți: cei 17,12 bani pe fiecare kWh au adus termocentralelor 223 milioane de lei în 2020 numai de la cei circa 8,5 milioane de consumatori casnici.
Or, nimeni nu poate spune cât din acești bani au fost folosiți pentru înlocuirea echipemantelor vechi din 1970, astfel încât să se ajungă la o „cogenerare de înaltă eficiență”, așa cum spun documentele oficiale, inclusiv Strategia Energetică a României, an de an ajustată și niciodată aprobată.
Anul 2020 a fost un an dificil din acest punct de vedere, căci Comisia Europeană a fost la un pas să deschidă o nouă procedură de infringement, evitată printr-o ordonanță de urgență. Comisia Europeană a acceptat, cu anumite condiții ca actuala schemă să mai fie aplicată în 2021.
Din 2011 și până anul trecut consumatori au finanțat cu cel puțin 2 miliarde de euro funcționarea centralelor în cogenerare, potrivit unei declarații din iunie 2020 a premierului de atunci, Lodovic Orban.
Marile probleme abia acum urmează
Nu sunt disponibilele detaliile prin care noua „schemă-bonus” va premia investițiile și nu se va scurge în gaura neagră a ineficienței furnizorilor de agent termic (și electricitate). Mulți dintre aceștia nu au resurse de investiții, iar exemplul cel mai elocvent este Electrocentrale București, care dă (atît cât dă) căldură și apă caldă Capitalei și este în insolvență.
Situația termocentralelor este agravată de capacitatea tot mai redusă a muncipalităților de a acoperi cu subvenții pentru căldură ineficiența sistemelor termice.
Bucureștiul este, din nou, exemplul la îndemână. Costul total al gigacaloriei (producție, distribuție, furnizare), recunoscut de ANRE pentru populația Capitalei este de 400 de lei, iar prețul plătit de aceasta este de 163 de lei / GCal.
Urmărește-ne pe Google News
