La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Guvernul răspunde Comisiei Europene: Funcționarea permanentă a celor 10 drumuri spre Ungaria are sens numai dacă suntem în Schengen

de Victor Bratu 8.6.2016

vama_nadlac_91844300Guvernul României răspunde Comisiei Europene că funcționarea în regim permanent a celor zece drumuri transfrontaliere amplasate între România și Ungaria, co-finanțate de Uniunea Europeană, depinde în ultimă instanță de aderarea României la Spațiul Schengen.

Guvernul a agreat miercuri forma oficială de răspuns la scrisoarea din 13 ianuarie prin care comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a solicitat premierului Dacian Cioloș luarea de măsuri pentru ca aceste drumuri să devină funcționale cât mai curând posibil.

Replica guvernului: Autoritatea de Management din Ungaria nu a ținut cont că România nu a fost primită în Schengen

Ca replică, Guvernul român va transmite comisarului european Corina Crețu o scrisoare semnată de Vasile Dîncu, vice-prim ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, cu următoarele precizări (sublinierile aparțin redacției):

Funcționarea în regim permanent a celor zece drumuri transfrontaliere amplasate între România și Ungaria, co-finanțate de Uniunea Europeană în cadrul programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, depinde în ultimă instanță de aderarea României la Spațiul Schengen – obiectiv pentru atingerea căruia Guvernul acționează în permanență.

Cum decizia privind aderarea României la Spațiul Schengen a fost amânată succesiv, deși România îndeplinește deja toate criteriile tehnice necesare, responsabilitatea pentru întârzierea aderării la Spațiul Schengen nu poate fi atribuită autorităților române.

De asemenea, autoritățile române au acționat pentru a asigura, în limitele posibile, îndeplinirea obiectivelor proiectelor. În condițiile în care decizia de construire a celor zece drumuri transfrontaliere a fost luată de către Autoritatea de Management din Ungaria a Programului, care avea  responsabilitate de contractare. Aceasta a estimat că aderarea României la Spațiul Schengen va avea loc până la sfârșitul perioadei de implementare a Programului transfrontalier menționat, astfel încât nu ar fi fost necesară efectuarea de controale la frontieră pentru persoanele care ar fi tranzitat aceste drumuri.

Pornind de la aceste premise, Autoritatea de Management din Ungaria nu a solicitat obligativitatea obținerii avizului Poliției de Frontieră pentru aprobarea proiectelor, deși delegația României a sesizat Autoritatea de management asupra necesității obținerii avizului. Totodată, Autoritatea de management și Secretariatul tehnic comun 2007-2013, responsabile cu coordonarea evaluării tehnice, nu au solicitat liderilor de proiect corectarea indicatorilor de rezultat nerealiști estimați cu privire la proiectele în cauză, deși aveau această posibilitate.

În concluzie, în cadrul derulării proiectelor au fost comise o serie de erori de către Autoritatea de management din Ungaria, care nu pot fi puse pe seama autorităților din România.

Pe de altă parte, în contextul amânării aderării României la Spațiul Schengen, care ar fi eliminat necesitatea controlului la frontiera româno-ungară, funcționarea în regim permanent a acestor legături rutiere transfrontaliere nu ar fi posibilă decât cu condiția înființării unor puncte de trecere a frontierei, la standarde Schengen, ceea ce ar presupune cheltuieli importante, nejustificate, pentru o infrastructură care ar deveni practic inutilă după aderarea României la Spațiul Schengen.

În aceste condiții, Guvernele României și Ungariei au semnat, la 24 iulie 2014, la București, un acord care permite accesul ocazional pe drumurile menționate, cu aprobarea prealabilă a autorităților, și înainte de aderarea României la Schengen, ca o soluție provizorie pentru a asigura utilizarea drumurilor menționate.

În ceea ce privește argumentația la care se face referire în scrisoarea comisarului european Corina Crețu privind aglomerarea traficului rutier la frontiera româno-ungară în perioada sărbătorilor de iarnă de anul trecut, statisticile indică o aglomerare a traficului în zonă pe o perioadă limitată, în cazul a trei dintre punctele de trecere existente, la celelalte opt valorile fiind apropiate de normal. Poliția de Frontieră Română acționează pentru reducerea perioadei de așteptare în punctele de trecere, implementând în acest scop și o aplicație informatică interactivă.

Intenția autorităților române este de a analiza în continuare situația acestor drumuri, împreună cu partea ungară, în vederea identificării unor soluții pentru utilizarea lor optimă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.6.2016

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European nu înțelege competențele unor portofolii din noua Comisie și cere lămuriri suplimentare

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult