Autorităţile contractante sunt obligate să încheie contractele de achiziţii publice fără o întârziere mai mare de 7 zile, potrivit unei hotărâri adoptate, vineri, de Guvern, în special pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, a informat Agerpres.
„Orice autoritate publică nu are dreptul să întârzie cu mai mult de 7 zile calendaristice încheierea unui contract sau acord-cadru de achiziţie publică”, a precizat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Cristina Trăilă.
De asemenea, încheierea ca atare a contractelor de achiziţie publică trebuie să fie notificată către ANRMAP într-un termen de 48 de ore, conform modificărilor aduse de guvern la normele de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, privind achiziţiile publice.
Cristina Trăilă a motivat modificările propuse de ANRMAP prin „transparentizarea reală” a procesului de achiziţii publice, cu referire clară la „momentul încheierii contractului de achiziţie publică, pentru că se poate desfăşura o procedură de achiziţie publică şi să se finalizeze, dar autoritatea contractantă, din motive imputabile acestei autorităţi, să nu încheie acest contact”.
Al doilea motiv pentru adoptarea acestor modificări legislative se referă la evitarea întârzierii în implementarea proiectelor majore, indiferent de sursa de finanţare, „dar cu precădere având ca sursă de finanţare fondurile europene”, a subliniat şefa ANRMAP.
Instituţiile care desfăşoară licitaţii de achiziţie publică cu încălcarea acestor norme riscă amenzi de până la 40.000 de lei, conform OUG 34/2006. „Vom monitoriza îndeaproape, alături de observatorii UCVAP, acest proces de încheiere în termenul prevăzut de lege a contractelor de achiziţie publică. De altfel, ofertantul care se consideră lezat în dreptul său poate notifica ANRMAP în termenul prevăzut de lege”, a adăugat Cristina Trăilă.
Statul asigură prefinanţări mai mari în unele proiecte europene
Guvernul a mai decis, vineri, majorarea de la 10% la 20% a prefinanţărilor acordate de stat în proiectele europene în care beneficiarii nu contribuie la finanţarea obiectivului.
Majorarea prefinanţării este valabilă şi pentru proiectele care au o valoare eligibilă mai mică de 1 milion de lei.
Decizia a fost luată pentru că prefinanţarea de 10% era insuficientă pentru a asigura începerea derulării activităţilor.
De asemenea, HG reduce cota de recuperare a prefinanţării din cererile de rambursare depuse, de la nivelul de 30% la o cotă cel mult egală cu cea conform căreia s-a acordat prefinanţarea la nivelul proiectului.
Pentru beneficiarii aflaţi sub incidenţa ajutorului de stat sau de minimis, care sunt obligaţi să depună garanţii pentru obţinerea prefinanţării, s-a creat posibilitatea ca această garanţie să poată fi diminuată pe măsură ce este recuperată prefinanţarea. Această modificare va permite beneficiarului să-şi îmbunătăţească fluxurile financiare, mai ales dacă această garanţie este constituită de un depozit colateral, susţine Guvernul.
Hotărârea impune şi restricţii beneficiarilor de fonduri europene.
Astfel se impune obligativitatea ca prin contractul/decizia de finanţare, beneficiarul să îşi asume un calendar/grafic de depunere a cererilor de rambursare pe toată durata de implementare a proiectului, calendar care să poată fi modificat de maximum 3 ori.
Sunt exceptate de la această limitare proiectele cu o valoare totală mai mare de 50 de milioane de lei şi a căror implementare presupune încheierea a mai mult de trei contracte de achiziţie publică conform contractului/deciziei/ordinului de finanţare, proiecte în cazul cărora limitarea este stabilită la un număr cel mult egal cu numărul contractelor de achiziţie publică necesare implementării.
Executivul susţine că modificările introduse de Hotărârea adoptată nu vor avea impact bugetar, şi ele vor îmbunătăţi mecanismele financiare stabilite pentru implementarea programelor operaţionale finanţate din instrumente structurale.
3 răspunsuri