Guvernul a decis, luni, să legifereze comasarea alegerilor locale şi parlamentare în 2012 şi promovarea magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fără dezbatere în Parlament, a anunţat premierul Emil Boc, după ce întreaga coaliţie de guvernare şi-a dat acordul.
Premierul va merge joi în faţa plenului reunit al Legislativului pentru a-şi angaja răspunderea pe cele duă proiecte de lege.
Comasarea alegerilor, ”pentru evitarea derapajelor electorale”
Legea privind comasarea alegrilor nu cuprinde şi prevederi de reducere a numărului parlamentarilor, iar data scrutinului dublu va fi stabilită prin htărâre de guven, ulterior.
Premierul a motivat comasarea alegerilor prin faptul că astfel s-ar mai evita din excesele electorale.
„Anul 2012 este un an economic dificil, în care trebuie să asigurăm consolidarea economică a României şi să evităm orice derapaje cu caracter electoral care pot periclita în ceea situaţia financiară a ţării. Ştim bine că în perioadele de campanie lumea este mai puţin atentă la consolidarea economică şi mai tentată la practici şi promisiuni populiste şi electorale. Dorim ca în 2012, an extrem de dificil în contextul crizei economice internaţionale, să avem mai puţină dezbatere care să producă instabilitate”, şi-a motivat Boc proiectul de lege.
El a invocat şi economii de 20 de milioane de euro, precum şi o mai bună participare a electoratului la vot.
”Vă reamintesc, de asemenea, faptul că în anul 1997 alegerile locale trebuiau în mod normal să se desfăşoare în luna februarie, dar au fost desfăşurate în luna iunie printr-o simplă hotărâre de guvern decisă de guvernul de la acea dată. Până în 2004 aveau loc la aceeaşi dată”, a mai spus Boc.
Promovarea magistraţilor la ÎCCJ şi PÎCCJ
Guvernul se grăbeşte cu proiectul privind promvarea magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Parchetul de pe lângă ÎCCJ în întâmpinarea raportului preliminar pe justiţue al Comisiei Europene (MCV) din februarie.
Coaliţia de guvernare s-a văzut obligată să recurgă la angajarea răspunderii Guvernului în condiţiile în care acest proiect de lege a fost respins în această sesiune în Parlament, unde decizionl este Senatul, cameră în care majoritatea este fragilă.
Conform proiectului pe care Guvernul îş angajează răspunderea, magistraţii vor fi selectaţi de comisii din care vor face parte, printre alţii, şi un psiholog, precum şi un avocat din Uniunea Naţională a Barourilor din România.
”Este o procedură extrem de transparentă şi de profesională astfel încât selectarea judecătorilor să răspundă criteriilor şi exigenţelor de probitate profesională şi deontologie”, a susţinut Boc.
Condiţiile de intrare în concurs:
Candidaţii la funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procuror la PICCJ trebuie să aibă experienţă de minimum cinci ani în funcţia de judecător la Curtea de Apel, respectiv procuror la parchet de pe lângă o curte de apel.
Să fi obţinut calificativul ”foarte bine” la ultimele trei evaluări, să nu fi fost sancţionaţi vreodată disciplinar
Să aibă vechime în funcţia de judecător /procuror de cel puţin 15 ani.
Procedura de promovare:
Promovarea ca judecător la Înalta Curte sau procuror la Parchetul General se face prin concurs la patru probe: evaluarea hotărârilor judecătoreşti redactate, în cazul judecătorilor, sau a actelor întocmite în faza de urmărire penală ori în faza judecăţii, în cazul procurorilor, un interviu în faţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi două probe scrise cu caracter teoretic şi practic.
Din comisiile de concurs fac parte:
- Un judecător de la ÎCCJ
- Un profesor universitar care are încheiat un contract de muncă pe durată nedeterminată cu o universitate de cercetare avansată şi educaţie
- Câte un formator al Institutului Naţional al Magistraturii, cu grad cel puţin de judecător de Curte de Apel, propus de INM.
- La proba de evaluare a hotărârilor judecătoreşti din comisiile de concurs mai fac parte şi câte un avocat cu înaltă reputaţie profesională şi morală propus de Uniunea Naţională a Barourilor din România şi câte un psiholog propus de Colegiul Psihologilor din România.
Paşii procedurali:
- Magistraţii care candideză trebuie să publice pe pagina de internet a CSM sentinţele pe care le-au dat în ultimii 10 ani, repectiv actele de urmărire penală, iar oricine poate trimite observaţii pe marginea documentelor.
- A doua probă este interviul în plenul CSM, care evaluează aspectele referitoare la conduită, deontolgie şi integritatea candidaţilor.
- Ca pondere, până la 75 de puncte se acordă pentru evaluarea hotărârilor judecătorilor sau a actelor întocmite de procurori, iar maximum 25 de puncte se acordă la proba interviului la CSM.
- Punctajul minim de admitere este de 80 de puncte, primele două probe având caracter eliminatoriu.
- Probele scrise, în funcţie de specializare, sunt din următoarele materrii: drept civil, drept internaţional privat, drept penal, drept administrativ, drept financiar şi fiscal sau dreptul muncii.
- A doua probă scrisă este din la jurisprudenţa ÎCCJ şi Curţii Constituţionale, Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curţii de Justiţie a Uniuni Europene, precum şi din codurile procedură civilă, respectiv penală, în funcţie de poziţia vizată.
- Pentru promovarea concursurilor, candidaţii trebuie să obţină minimum nota 8 la probele scrise, cu condiţia ca la fiecare probă să fi luat minimum 7.
