Autorităţile din Danemarca și Suedia critică proiectul de directivă pentru salariu minim propus miercuri de Comisia Europeană, acuzând că măsurile conținute vor avea un efect negativ asupra unor mecanisme ce funcționează foarte bine de aproximativ un secol.
În cele două state, alături de Italia, Cipru, Austria și Finlanda, salariul minim este stabilit în urma negocierilor colective dintre angajatori și sindicate, iar datele arată că statele nordice au cele mai mici ponderi de salariați cu venituri mici și cele mai ridicate niveluri de egalitate a veniturilor din lume.
Celelalte 21 de țări membre, printre care și România, au un sistem de stabilire prin act normativ, de către guverne, a salariului minim.
În propunerea prezentată miercuri, Comisia nu a impus o formulă și nici un model unic pentru stabilirea acestor remunerații, ci a stabilit doar criterii clare pentru ca cele două modele să asigure o plată decentă.
Grupul de state din care fac parte Suedia și Danemarca sunt obligate să crească ponderea angajaților ale căror salarii sunt stabilite prin negocieri colective.
Acolo unde, indiferent de mecanismul de stabilire a salariului minim, acoperirea negocierilor colective este sub 70%, statele trebuie să elaboreze un cadru legislativ pentru promovarea negocierii colective.
Indiferent de mecanism, Comisia consideră că salariul minim trebuie să țină cont și de impozitarea muncii, precum și de valori ale costului vieții, pentru că principiul de bază este acela al plății decente, indiferent de job.
De asemenea, toate statele trebuie să monitorizeze strict comportamentul companiilor și să sancționeze eficient nerespectarea legislației, mai cere Comisia.
Problema subsidiarității: Are Bruxelles-ul dreptul de a elabora astfel de directive?
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, social-democrat, a declarat într-un comunicat de presă publicat miercuri că țara sa „vrea să obţină clarificări, dacă CE are autoritatea legală de a avansa astfel de propuneri”.
Această rezervă privind dreptul CE de a reglementa salariul minim este împărtășită și de autoritățile din Suedia și Finlanda, precum și de mai multe patronate și chiar sindicate din țările nordice, care văd proiectul de directivă ca pe o ingerință a executivului UE în chestiuni pentru care statele naționale au exclusivitate.
Comisia Europeană a explicat însă că propunerea se bazează pe Articolul 153(1) (b) din Tratatul UE, care permite intervenția Uniunii și domeniu condițiilor de muncă, iar salarizarea este o componentă cheie a condițiilor de muncă.
Atât timp cât Comisia nu impune un nivel de plată, directiva nu interferează cu competențele statelor membre sau ale partenerilor sociale din aceste state, argumentează executivul UE.
Alte reacții
„Vă asigur că modelul acordului colectiv nordic nu va fi afectat”, a declarat miercuri Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale.
Reacția patronatelor din nordul Europei arată că declarația nu a convins.
Acțiunea Comisiei este foarte îngrijorătoare, crede Confederația Finlandeză a Industriilor, cea mai importantă organizație a mediului de afaceri din Finlanda, care contestă și ea autoritatea CE de reglementare a acestui domeniu.
Confederația își exprimă într-un comunicat teama că lipsa de reacție a statelor ar putea face ca executivul comunitar să continue să intre pe terenul competențelor naționale.
„Ce va fi propus în continuare? Limitele competenței se vor estompa și vor mai exista inițiative care să intre peste competența statelor membre și a partenerilor sociali?”, arată patronatele finlandeze, care consideră că aceste chestiuni trebuie să ia în considerare nevoile diferite ale variilor industrii și companii. „Existența unei legislații la nivel UE privind formarea salariilor va conduce într-o direcție greșită. Din aceste motive, propunerea Comisiei nu poate fi în niciun caz susținută”, se mai arată în comunicat.
“Prima noastră evaluare a propunerii arată că (directiva propusă- n.red.) reprezintă o intervenția inacceptabilă asupra modelului suedez al pieței muncii,” a explicat și John Wahlstedt, consilier pe dreptul muncii la Confederaţia întreprinderilor suedeze.
“Acesta exact tipul de ingerință de care ne temeam atunci când UE a adoptat Pilonul european al drepturilor sociale și este dezamăgiți să constatăm că evaluarea noastră a fost corectă. Propunerea nu oferă suficientă garanții că modelul nostru nu va fi afectat de npile reguli propuse,” a mai spus John Wahlstedt.
Și EuroCommerce, care reprezintă sectorul comerțului cu amănuntul și ridicata din Europa, este și ea îngrijorată de demersul Comisiei și califică propunerea drept una greșită și venită într-un moment nepotrivit. Documentul nu ia în considerare și punctul de vedere al angajatorilor, spune directorul general al organizației, Christian Verschueren.
Statele nordice se tem că directiva va permite intervenția politicului în relația angajatori – sindicate
Ministrul danez al Muncii, Peter Hummelgaard Thomsen, a spus și el că există câteva elemente ale planului ce ar putea face imposibil pentru Danemarca să îşi menţină modelul care a protejat drepturile muncitorilor timp de peste un secol.
O principală îngrijorare este măsura în care propunerea permite intervenţia politică, a subliniat Lizette Risgaard, preşedintele FH, cea mai mare confederaţie sindicală din Danemarca.
„Chiar dacă CE a încercat să îşi elaboreze propunerile astfel încât să respecte modelul danez, din păcate nu a reuşit”, a spus Lizette Risgaard.
Modelul negocierilor colective datează în Danemarca încă din 1908.
„Sindicatele și angajatorii sunt cei care negociază acorduri colective o dată pe an sau la doi ani și asta a funcționat foarte bine. Cred că acesta este cel mai bun mod pentru noi. Nu vrem această directivă”, a declarat pentru EuroNews Hans Dahlgren, ministrul Afacerilor Europene din Suedia.
