duminică

22 mai, 2022

Gradul de incertitudine fiscală din România – unul din cele mai ridicate din Europa

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 iunie, 2012

Gradul de incertitudine privind sistemul fiscal, în special ca urmare a schimbărilor legislative frecvente şi calităţii relaţiei cu autorităţile fiscale, este, în România, unul dintre cele mai ridicate din regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, potrivit unui studiu realizat de Deloitte și citat de MEDIAFAX.

Studiul analizează totodată gradul în care autorităţile locale implementează sistemele informatice la nivel operaţional, modul în care respondenţii din diverse ţări percep disensiunile cu autorităţile locale şi sistemul de soluţionare fiscală anticipată.

„Acum trei ani, Deloitte Tax lansa raportul Fiscalitatea românească – Radiografia unei reforme incomplete, care prezenta o parte dintre provocările semnalate de marii contribuabili din România. Identificam atunci două neajunsuri importante care contrabalansau avantajele competitive ale sistemului fiscal românesc (în principal cota unică de 16%). Aceste neajunsuri erau incertitudinea cauzată de frecvenţa modificărilor legislative şi calitatea relaţiei cu autorităţile fiscale (inclusiv transparenţa, nivelul de pregătire şi disponibilitatea acestora). Din păcate, aceleaşi preocupări se regăsesc şi în studiul actual, de data aceasta accentuate de comparaţiile de cele mai multe ori nefavorabile nouă cu percepţia mediului de afaceri din restul regiunii”, a declarat Alexandru Reff, partener coordonator Deloitte Tax & Legal România – potrivit MEDIAFAX.


El a precizat că România este menţionată în raport de cele mai multe ori în zona nemulţumirilor extreme.

„Întrucât raportul prezintă date statistice pentru cele 24 de ţări studiate, menţionarea frecventă a României nu poate să ne bucure, fiind expresia situării noastre constante în zona nemulţumirilor extreme şi nu mediane. Este cazul în special când este vorba de calitatea generală a relaţiei cu autorităţile fiscale, eficacitatea recursurilor administrative, încrederea într-un tratament echitabil din partea fiscului în caz de dispută, plângerile împotriva tratamentelor incorecte sau neprofesioniste, impactul incertitudinii fiscale şi modificarea abordărilor fiscului în absenţa unor schimbări legislative. Se confirma încă o dată că sistemul fiscal românesc necesită reformare suplimentară”, a precizat Reff.

Studiul arată că, per ansamblu, companiile şi organizaţiile au o relaţie bună cu autorităţile fiscale locale – 65% dintre respondenţi susţin că au o relaţie bună, iar 27% foarte bună. Pe de altă parte, peste 15% dintre respondenţii din Austria, Italia, Nigeria, Polonia, România şi Rusia spun că au o relaţie proastă sau foarte proastă.

Calitatea relaţiei dintre contribuabil şi autorităţile locale depinde de zona de specializare implicată. Astfel, peste 21% dintre respondenţi se confruntă cu dificultăţi în relaţia cu departamentul responsabil de impozitul pe profit, iar 20% în relaţia cu direcţia care administrează TVA.


Gradul de incertitudine fiscală din EMEA variază considerabil de la ţară la ţară.

Unul din doi respondenţi consideră că incertitudinea regimului fiscal din ţara de origine are impact sau chiar afectează operaţiunile companiilor pe care le reprezintă. Acest sentiment este mai puternic în Ungaria, Kenya, Polonia, Portugalia şi România. Principala cauză este frecvenţa schimbărilor legislative, indicată de aproape o treime dintre respondenţi. Pe locul doi se află durata excesivă a litigiilor fiscale (12,4%), urmată de lipsa de consistenţă de care dau dovadă autorităţile la nivel de doctrină şi norme metodologice (12,1%).

Nivelul de încredere este cel mai ridicat în Elveţia, consideră 80% dintre respondenţi. La polul opus se situează Ungaria, Polonia, România şi Rusia, cu cel mai mare grad de incertitudine, conform opiniilor a peste 55% dintre respondenţi.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Sistemele de soluţionare fiscală anticipate din Belgia, Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Polonia, Suedia şi Elveţia sunt recunoscute în mediul de afaceri şi contribuie astfel la consolidarea percepţiei unui sistem fiscal stabil. Contribuabilii pot consulta şi alte departamente din cadrul autorităţilor fiscale locale pentru a clarifica anumite aspecte fiscale, fără a solicită însă eliberarea unei soluţii fiscale anticipate care în mod firesc va fi opozabilă autorităţilor de control. În general, aproape un sfert dintre respondenţi au solicitat îndrumări prin astfel de canale.

Aproape 36% dintre respondenţii implicaţi în astfel de demersuri de obţinere a unei soluţii fiscale anticipate spun că este un proces lent, mai ales în Rusia şi România. Prin comparaţie, procesele sunt evaluate pozitiv în Luxemburg, Polonia, Elveţia şi Olanda.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: