După ce au eșuat în alegeri, extremiștii de dreapta germani se reinventează ca activiști, speculând temerile populației față de politica de deschidere totală în fața imigrației practicată până de curând de către cabinetul Angelei Merkel, scrie WSJ.
Germania, ca și Franța, se confruntă cu o ascensiune accelerată a formațiunilor de extremă dreapta pe fondul tensiunilor apărute după intrarea masivă în țară a imigranților din Orientul Mijlociu și nordul Africii.
Aceste mici partide ignorate și pe cale de dispariție, până de curând, sunt principalii câștigători ai faptului că în Germania nu există niciun partid mainstream care să ofere o contrapondere la politica guvernului.
Spre deosebire de Franța, unde Frontul Național și-a cosmetizat vechiul discurs pentru a reuși să capteze nemulțumirile alectoratului, formațiunile germane s-au transformat în activiști care protestează față de modul în care guvernul gestionează problema imigranților.
Oficiali din serviciile de securitate susțin că aceste grupuri foarte diverse care speculează teama că nu se va reuși integrarea celor aproximativ un milion de refugiați ce au intrat anul acesta în Germania au reușit să-și extindă influența mult dincolo de nucleul dur format din xenofobi, simpatizanți neo-naziști și admiratori ai lui Vladimir Putin.
„Numărul celor care trag sforile nu s-a schimbat”, a declarat pentru WSJ Matthias Quent, un sociolog de la Universitatea din Jena. „Ceea ce s-a schimbat este capacitatea lor de a mobiliza.”
Ballhausen este una dintre localitățile unde activiștii de extremă dreapta au valorificat anxietatea populației pentru a-și impune agenda.
Când câțiva locuitori de aici au dorit să găzduiască refugiați, ei s-au trezit cu fluturași ai grupării A Treia Cale lipiți pe cutiile poștale și uși. Acum, stațiile de autobuz din sat sunt acoperite de zvastică și alte simboluri ale unității naziste Waffen-SS, iar la o ședință organizată de biserică pentru a discuta un eventual ajutor acordat imigranților au apărut activiști de extremă dreaptă foarte cunoscuți, fiind nevoie de intervenția poliției pentru a restabili ordinea publică.
NPD, cea mai cunoscută formațiune politică de extrema dreaptă din Germania, era înainte un partid marginal, dar acum liderii săi sunt invitați la toate manifestațiile antiimigrație și antimusulmane ce au loc de-a lungul țării, mai ales în fosta RDG.
De asemenea, polițiștii suspectează existența unei coordonări între diferitele atacuri ce au avut loc împotriva adăposturilor de refugiați, atacuri al căror număr a crescut de patru ori față de anul trecut, ajungând în 2015 la peste 800.
Tot grupurile neo-naziste și de extrema dreaptă se pare că sunt cele care furnizează logistica la protestele antiimigrație.
Martin Arnold, de la Consiliul pentru Refugiați al Turingiei, un grup independent pentru drepturile omului, a relatat că participanții de la un miting de protest ce oficial nu era organizat de vreo formațiune politică erau dotați cu materiale și cunoșteau exact cum se organizează un protest, cum se înregistrează o demonstrație și cum se colectează semnături. “Grupurile de protest mainstream nu pot învăța aceste lucruri atât de repede”, a explicat Martin Arnold.
Pe parcursul ultimelor patru luni, A Treia Cale a vândut peste o jumatate de milion de pliante antiimigrație și a postat online un manual cu sfaturi detaliate privind modul de a organiza proteste împotriva adăposturilor de refugiați.
AfD – marele câștigător, partidul Angelei Merkel – marele pierzător
Principalul beneficiar politic al acestei radicalizări este probabil Alternativa pentru Germania (AfD), consideră Dierk Borstel, profesor de științe politice de la Universitatea din Dortmund.
Fondat în 2013, pe o platformă în principal anti-euro, partidul s-a concentrat în ultimul timp tot mai mult pe subiectul imigrației.
Un sondaj realizat de Emnid și publicat duminică în tabloidul german Bild arată că AfD ar strânge 9% din voturi, cu mult peste pragul de 5% necesar pentru a intra în parlamentul german.
Politica promovată de Angela Merkel în chestiunea refugiaților se pare că i-a îndepărtat în ultimul timp pe susținătorii conservatori, creând un vid, potrivit șefului Institutul de sondare publică INSA, Hermann Binkert.
Iar acest vid ar putea fi umplut de un partid care să se plaseze mai la dreapta decât CDU.
Germanii, favorabili prezenței soldaților pe străzi, în cazul unui atac terorist
Majoritatea germanilor susțin o eventuală desfășurare a forțelor militare în interiorul țării, în cazul unui atac terorist, potrivit unui sondaj realizat de YouGov, la comanda agenției DPA.
Aproximativ 53% din intervievați au declarat că, în mod categoric, ar accepta prezența soldaților pe străzi, într-o astfel de situație, ca răspuns la un eventual atac terorist.
Doar 7% au spus că nu sunt de acord cu acest lucru.
De asemenea, 35% ar accepta prezența soldaților dacă aceștia ar avea „funcții limitate în mod clar”.
Sondajul a fost realizat în cadrul discuțiilor aprinse purtate în ultimul timp pe un subiect controversat și mai vechi – dacă legea fundamnetală, Constituția, ar trebui să permită o relaxare a regulilor privind desfășurarea armatei naționale.
Urmărește-ne pe Google News
