Fondul Monetar Internaţional identifică, printre riscurile la adresa economiei româneşti, tensiunile politice interne, dar şi creşterea preţurilor energiei şi alimentelor la nivel european, într-un raport FMI, postat duminică pe site-ul instituţiei internaţionale.
În staff report-ul privind finalizarea acordului stand-by cu România şi demararea unui nou acord, de tip preventiv, FMI atrage atenţia asupra riscurilor generate de inflaţie.
”Riscurile privind creşterea economică şi balanţa de plăţi sunt în mare parte echilibrate, dar riscurile inflaţiei sunt încă ridicate. Ca dezavantaj, tensiunile politice interne conar puteaduce la răsturnări de politică, dezamăgire şi slăbire a performanţei. O recuperare mai slabă decât cea aşteptată în Europa de Vest sau turburenţele de la marginea zonei euro ar putea reduce exporturile sau ar putea ridica primele de risc şi ar afecta fluxurile de capital din România. (…) Perspectivele de a atinge ţinta de inflaţie ar putea fi influenţate negativ de o creştere mondială a preţurilor la alimente şi energie, în timp ce nevoia de creştere a preţurilor reglementate ar putea impulsiona, de asemenea, inflaţia”, se menţionează în raportul aprobat de Poul M. Thomsen and Aasim Husain, din cadrul FMI.
În schimb, FMI îndeamnă la îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene şi la creşterea cererii interne de bunuri.
Creşterea TVA versus optimizarea colectării taxelor
FMI remarcă pogresele făcute de România, însă reţine că stabilizarea economică s-a făcut pe seama creşterii taxei pe valoare adăugată (TVA), în condiţiile unui nivel slab de colectare a taxelor.
”În pofida progreselor înregistrate, mai sunt încă probleme fiscale semnificative care trebuie reglate în acordul următor. Pe partea veniturilor la bugetul de stat, stabilizarea economică a României s-a bazat pe un nivel semnificativ al creşterii taxelor la un nivel relativ ridicat, în timp ce eficienţa colectării taxelor a rămas scăzută. TVA standard este de 24%, iar contribuţiile sociale sunt de peste 40% din salarii”, notează experţii FMI.
Totodată, ei atrag atenţia că procesul de simplifcare şi facilitare a plăţi taxelor este sub standarde.
”Sub noul acord, autorităţile vor continua reforma administrării taxelor şi vor revizui sistemul fiscal, cu vedere spre o simplificare impozitului general pe venit.
Referitor la inflaţie, Banca Naţională a României (BNR) s-a angajat pentru revenirea inflaţiei în jurul a 3% până în 2012 şi a propus introducerea unei clauze de consultare asupra inflaţiei în Memorandumul Tehnic de Înţelegere.
Potrivit acestei cauze, orice abatere de la ţintele anuale de creştere a indicelui preţurilor de consum va conduce la consultarea FMI asupra politicilor de readucere a inflaţiei în limitele convenite.
România a ieşit din anul 2010 cu o rată a inflaţiei de 8%, iar pentru martie 2011, ţinta de inflaţie este de 7% (+/- 1 punct procentual), urmând ca în iunie inflaţia să fie de 6,8%, în septembrie de 4,2%, iar în decembrie, de 3,7%.
Noul Acord al României cu FMI, de tip preventiv, a intrat în vigoare la 31 martie 2011, şi va avea o valoare de circa 3,6 miliarde de euro, pe o perioadă 24 de luni.
Simultan, România va derula un nou acord preventiv cu Comisia Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.
Banii de la FMI vor fi accesaţi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac asupra monedei naţionale, declanşat de o criză în regiune, concretizat într-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eşuează de două-trei ori să se finanţeze la costuri acceptabile.
Cei 3,6 miliarde euro, pe care Fondul îi va pune la dispoziţia României, vor fi destinaţi Băncii Naţionale a României.
În perioada 25 aprilie – 10 mai, o misiune a FMI va veni la Bucureşti.
