Orice exceptare acordată de la plata accizei suplimentare la carburanţi introdusă de la 1 aprilie trebuie compensată prin măsuri “cu impact puternic”, astfel încât să nu pună în pericol ţinta de deficit bugetar asumată de Guvern, a declarat, marţi, şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter – odată cu publicarea de către boardul Fondului a Scrisorii de Intenție cu România.
“Acciza la combustibil este un element important pentru atingerea obiectivelor de deficit bugetar şi orice decizie de a acorda excepţii pentru transportatori sau pentru camioane de tonaj ridicat ar crea un gol fiscal care ar trebui compensat cu măsuri cu impact puternic, astfel încât deficitul bugetar pentru acest an şi pentru următorul să fie atinse”, a declarat Andrea Schaechter, citată de Mediafax, întrebată despre decizia Guvernului de a acorda transportatorilor o scutire de la majorarea accizei pentru carburanţi.
Guvernul trece la o colectare atentă a taxelor
Guvernul şi-a asumat în acordul cu FMI încadrarea într-un deficit bugetar de 2,2% din PIB pentru acest an.
“Atingerea angajamentelor fiscale este deosebit de importantă într-un climat global în care pieţele au acordat României încredere puternică”, a spus oficialul FMI.
Fondul Monetar Internaţional a publicat pe site-ul său Scrisoarea de intenţie a României alături de Evaluarea ex post a Acordului din 2011.
Conform Scrisorii de intenţie, atenţia guvernului se va îndrepta în principal către îmbunătăţirea colectării taxelor, urmând să fie înfiinţate grupuri de lucru la nivel regional care vor avea în sarcină respectarea ratelor de colectare. Veniturile scăzute din trimestrele 3 şi 4 din 2013 sunt puse de guvern pe seama perioadei de restructurare prin care trece ANAF.
Scutirile pentru transportatori stau sub semnul întrebării
Majorarea accizei pentru carburanţi, de 7 eurocenţi pe litru, a intrat marţi în vigoare, având ca efect creşterea cu 0,41 lei/litru a preţului la benzina cu plumb şi fără plumb, motorină şi petrolul folosit drept combustibil pentru motor (kerosen), potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor.
Potrivit calculelor anunţate anterior, acciza pe carburanţi va aduce la buget circa 2,5 miliarde lei.
Premierul Victor Ponta a declarat recent că “transportatorii corecţi, care îşi desfăşoară activitatea legal”, vor beneficia de o restituire de 4 cenţi din cei 7 cenţi, sumă care va fi achitată trimestrial şi pe baza facturii de achiziţionare a carburantului.
El a precizat că actul normativ care va reglementa acest sistem va fi aprobat miercuri de Guvern.
Preşedintele Traian Băsescu a avertizat, luni, că măsura sporeşte tentaţia fraudei şi că Fiscul nu are capacitatea să gestioneze corecta returnare a celor 4 eurocenţi pe litru.
Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) a comunicat anterior că recuperarea unei părţi din acciza pentru carburanţi platită de transportatori trebuie să se facă într-un mod simplu şi eficient, urmărind modelul taxei pe valoarea adăugată (TVA).
Declaraţia de marţi a oficialului FMI indică faptul că instituţia nu agreează excepţiile de la regulă gândite de guvernul Ponta.
CAS are şanse să scadă din 2015
Legat de fiscalitatea românească, FMI apreciază că cel mai potrivit moment pentru reducerea CAS ar fi anul viitor.
“Este în mod evident un efort foarte important şi toate opţiunile şi alegerile dificile trebuie realizate cu foarte multă grijă. Am spus întotdeauna că cel mai bun moment ar fi la discuţia bugetului pe 2015, dar dacă va apărea mai devreme o reevaluare cu implicarea tuturor părţilor vizate, şi dacă poate fi realizată mai devreme o politică neutră din punct de vedere al impactului asupra deficitului, suntem deschişi la discuţii, chiar şi din această vară”, a declarat, marţi, şeful misiuinii de evaluare, Andrea Schaechter, întrebată dacă este realist obiectivul de reducere a CAS din acest an.
Oficialul FMI a spus că pentru a putea atinge acest obiectiv Guvernul ar trebui să se uite mai întâi la măsuri de compensare: “Reducerea contribuţiilor sociale este cu siguranţă una dintre direcţiile în care se poate merge, dar cred că este foarte clar, de asemenea, că, dacă vorbim despre o reducere a ratei CAS, spre exemplu cu 5 puncte procentuale, va costa foarte mult, ar reduce substanţial veniturile colectate (…) Trebuie să să se evalueze dacă cei cu venituri mai mari contribuie suficient la sistemul CAS”.
În urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta a declarat că pierderea la buget rezultată din scăderea CAS cu 5 puncte din iulie, de 2,6 miliarde lei pe un semestru, nu poate fi acoperită decât prin reduceri de cheltuieli, creşteri de taxe şi majorarea deficitului, adăugând însă că deficitul nu poate urca şi nu vrea să taie cheltuieli.
Şefa misiunii FMI a insistat: “Trebuie avut în vedere că măsura ar avea un impact foarte important asupra sistemului de pensii. Nu vrem să punem în pericol pensiile din viitor sau plăţile din sistemul de sănătate. Este o reformă foarte serioasă, care trebuie făcută cu grijă, iar bugetul pe 2015 este cel mai potrivit moment pentru această discuţie”.
Andrea Schaechter a adăugat că este de acord cu obiectivul Guvernului de a reduce CAS şi cu obiectivul din spatele acestei măsuri, adică reducerea poverii fiscale asupra muncii, care în România este mare, “mai ales pentru cei cu venituri mici”.
Termenii acordului cu FMI
România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
Consiliul Director al FMI a aprobat, săptămâna trecută, prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).
Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST).
Urmărește-ne pe Google News
