Pentru combaterea corupției trebuie acordată prioritate domeniului achizițiilor publice, este principala recomandare a experților selectați de OECD pentru auditul independent al aplicării Strategiei naționale anticorupție. Iar pentru a ajunge la o scădere a numărului de cazuri (fapt ce nu s-a înregistrat deocamdată) este nevoie de conștientizarea anticorupției și de prevenire reală, în interiorul instituțiilor, au mai explicat acești experți, care au prezentat vineri, la București, concluziile preliminare ale auditului.
„Bugetul care merge spre achizițiile publice reprezintă cam o treime din bugetul public, ceea ce este foarte mult.
Ştim că achizițiile publice alimentează corupția, prin însăși natura activității, pentru că există potențialul de a ascunde profituri de către companii, pot fi ascunse beneficii ale angajaților din domeniul public sau fonduri dinspre politicieni și partide politice”, a declarat Mari-Liis Soot, din Ministerul Justiției din Estonia, unul dintre cei trei experți.
„Nu se observă schimbări concludente în nivelul achizițiilor publice în România. Marea speranță în acest domeniu este sistemul PREVENT, prin care s-ar putea urmări conflictele de interese de exemplu. Introducerea acestui sistem ar putea aduce o schimbare majoră în acest domeniu care este de foarte mare risc în domeniul coruptiei”, a spus și Valts Kalnins, expert la Centrul pentru Politici Publice PROVIDUS din Letonia.
Secretarul de stat Adrian Baboi, din Ministerul Justiției din România, a amintit însă că legea privind combaterea conflictelor de interese în achizițiile publice așteaptă să fie votată în Parlament: “Ne apropiem de trei luni de când proietul de lege PREVENT este blocat în Senat, unde a fost întors în comisii. Ajunsese în stadiul de a primi votul final și a fost întors în comisii fără niciun fel de motivare clară”.
Pentru a face mai eficiente prevenirea și combaterea corupției este nevoie de voință politică, a adăugat el, referindu-se la exemplul PREVENT: „Nu este suficient ca Guvernul să împingă lucrurile mai departe prin strategii și planuri de acțiune anticorupție dacă în Parlamentul României avem în permanență încercări de diminuare a eficacității politicilor anticorupție”.
Arestările ”duduie”, dar Nu se observă o scădere a numărului faptelor de corupție
„Până acum nu am observat că numărul acestor cazuri începe să scadă.
Considerăm că succesul acestor activități și al celor două instituții, ANI și DNA, va începe să apară atunci când acest număr de cazuri va începe să scadă datorită conștientizării anticorupției„, a menționat Valts Kalnins, care a prezentat câteva dintre constatări.
În opinia acestuia, principala slăbiciunea a părții de prevenție, foarte importantă pentru anticorupție, este aplicarea limitată a unor astfel de măsuri: „În multe zone aceasta este aplicată într-un mod oarecum limitat. De exemplu, s-a putut colabora cu anumite unități de administrație locală, pe de altă parte sunt multe instituții care nu doresc implementarea unor măsuri anticorupție. Sunt instituții care respectă libertatea informației, sunt altele care în schimb nu sunt deloc transparente”, a mai explicat expertul letonian.
În ceea ce privește punctele slabe ale combaterii corupției, el a amintit în treacăt și voința majorității parlamentare: „Aș mai sublinia ca punct slab nivelul scăzut de vointăa politică a majorității parlamentare în susținerea integrității. Nu cred că aceasta este o surpriză prea mare pentru dumneavoastră, sunt situații în care Parlamentul adoptă anumite schimbări în legislație care merg în direcție opusa față de Strategia Naționala Anticorupție. Este un semn dezamăgitor”, a mai spus Valts Kalnins.
Corupția este o problemă de management
Există manageri ai instituțiilor publice care consideră că existența unor reguli pe hârtie este suficientă pentru prevenirea corupției, a spus Mari-Liis Soot.
Pentru a-i motiva pe managerii instituțiilor publice pentru a merge în profunzime cu aceste măsuri anticorupție, experții recomandă alocarea de fonduri pentru recompensarea acelor instituții unde se iau măsuri efective în acest sens: organizează traininguri, acordă protecție pentru avertizorii de integritate (wistleblowers) etc.
Secretarul de stat Adrian Baboi a explicat și el că nu e suficientă combaterea prin mijloacele penale ale DNA sau prin controale administrative ale ANI, ci trebuie să existe o parte de prevenire foarte puternică în instituții, înainte ca „incidentele de integritate să se producă”.
„Concluzia raportului de audit prezentată de experți acum este convergența cu principiul pe care vrem să-l introducem în noua strategie și anume că fiecare dosar la DNA reprezintă, de fapt, nu un motiv de bucurie și satisfacție în sine, ci reprezintă un eșec de management.
Deci, pentru instituția în care un lucrător a fost trimis în judecată și condamnat în final pentru corupție vorbim de un eșec de management și acest principiu trebuie aplicat în întreg sectorul public”, a declarat Adrian Baboi.