marți

17 mai, 2022

Experimentul suedez al zilei de lucru de şase ore: costuri prea mari față de beneficii

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 ianuarie, 2017

work-less-play-morePrimăria orașului suedez Gothenburg nu va generaliza experimentul reducerii zilei de muncă de la opt la șase ore, care a fost derulat timp de doi ani.

Rezultatele preliminare ale experimentului arată costuri mai mari și beneficii mai mici decât cele așteptate, relatează Bloomberg.

Primăria orașului unde își are sediul constructorul auto Volvo a derulat experimentul la un cămin de bătrâni, unde a scurtat programul celor 68 de asistente care lucrează acolo, dar municipalitatea a fost nevoită să angajeze alte 17 persoane, ceea ce a însemnat un cost suplimentar de 12 milioane de coroane (2,2 milioane de dolari), pe perioada programului.


În schimb, experimentul a arătat că angajaţii „s-au simțit mai sănătoşi, ceea ce a redus absenţele din motive medicale, iar îngrijirea acordată pacienţilor căminului s-a îmbunătăţit”.

Cu toate acestea, municipalitatea din Gothenburg nu va face un program permanent din experimentul zilei de lucru de şase ore.

„Categoric apar costuri mai mari. Este mult prea scump să introduci la nivel general un program de lucru mai scurt, într-un viitor rezonabil”, a declarat Daniel Bernmar, un politician local responsabil de programele de asistenţă care vizează persoanele în vârstă.

Totuși, oficialul suedez a declarat că ar dori să fie efectuate mai multe studii cu privire la beneficiile pe termen lung pentru societate care ar apărea în urma scurtării zilei de lucru.


Un argument pro este că un program de lucru mai scurt ar permite prelungirea duratei vieţii profesionale.

Experimentul zilei de lucru de şase ore din Gothenburg este doar ultimul dintr-o serie de programe pilot suedeze, vizând scurtarea programului de lucru.

Experimentul recent încheiat a fost urmărite cu atenție la nivel global, Suedia fiind o ţară mândră pentru reputația de a fi un „stat al bunăstării și de „modelul” său economic și social.

Deşi datele istorice arată că lungimea medie a unei zile de lucru a scăzut în Suedia în ultimul secol, în prezent nu există planuri pentru a introduce la nivel naţional o zi de lucru de şase ore.

Tendințe

Rezultatele experimentului suedez vine în contextul în care, mai ales în țările bogate ale nordului Europei, au loc dezbateri și chiar inițiative privind introducerea unor programe pilot de venit minim garantat.

Finlanda tocmai a început un program pilot de doi ani prin care 2.000 de şomeri între 25 şi 58 de ani vor primi un venit minim garantat de 560 de euro lunar, chiar dacă întretimp îşi vor găsi de lucru, potrivit The Guardian.

Majoritatea cetăţenilor  (68%) celor încă 28 de state membre ale UE ar vota „cu siguranță sau probabil” în favoarea unei forme de venit minim garantat.

Alegătorii elveţieni  au respins însă cu o majoritate de 75% o schemă de venit minim necondiționat de 2.500 CHF, ceea ce ar fi însemnat creșterea cheltuielilor sociale de la 19,4% la aproximativ o treime din PIB-ul țării.

Experimentele de venit minim urmează să aibă loc în acest an în mai multe orașe din Olanda, inclusiv Utrecht, Tilburg, Nijmegen, Wageningen și Groningen.

În versiunea din Utrecht, mai multe grupuri de testare vor primi un venit lunar de bază de 970  de euro, cu anumite condiții. Unii vor primi suma ca ajutor de șomaj, cu obligația de a căuta de muncă  și cu sancțiuni dacă nu o fac. Alții va primi ajutorul necondiționat, indiferent dacă sunt sau nu caută de lucru. Și al treilea grup va primi un supliment de 125 de euro, cu condiția prestării de muncă  în folosul comunității.

Nu numai în Nord, dar și în Italia au loc astfel de experimente. Orașul italian Livorno a dă un venit minim garantat de peste 500 de euro pe lună la 100 de familii sărace ale orașului din iunie anul trecut, și a extins schema la alte 100 de familii de la 1 ianuarie. Ragusa și Napoli au în vedere încercări similare.

Explicații

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Experimentele de venituri minime garantate au loc pe fondul unor tendințe sociale îngrijorătoare.

„În anii următori, tendința actuală de creștere a clasei de mijloc poate încetini sau chiar să se încheie în economiile emergente”, dar şi în ţările dezvoltate. Fenomenul „indică riscuri reînnoite de tulburări sociale asociate cu o creștere mai lentă (…) O creștere economică mai lentă și dezamăgira lipsei de acces la standardele de viaţă ale clasei de mijloc ar putea alimenta nemulțumirile sociale”, potrivit celui mai recent raport World Employment Social Outlook, al Organizaţiei Mondiale a Muncii (ILO).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: