Sondajele de opinie la ieșirea de la vot arată că Vladimir Putin, cu al patrulea mandat câștigat la Kremlin, se va apropia și mai mult de recordul de longevivitate la cârma Rusiei, deținut de Iosif Visarionovici Stalin, dictatorul care a stăpânit fosta URSS 29 de ani.
Scorul câștigătorului este de 73,9% din voturi, potrivit rezultatele sondajelor exit poll, citate de Russia Today. Următorii clasați sunt Pavel Grudinin, șeful Partidului Comunist, cu 11,2% și politicianul de extremă dreapta Vladimir Jirinovki, cu 6,7%
Rezultatele oficiale sunt de 71,97% pentru câștigător după numărarea a 21% din voturi.
Pe de altă parte, alegerile din Rusia fac deja obiectul unor noi adversități diplomatice. Franța nu recunoaște alegerile din Crimeea anexată.
Pentru alegătorii ruși a contat sitlul autoritar al lui Vladimir Putin, mai mult decât anexarea regiunii ucrainiene Crimeea și războiul provocat în estul țării veicne, ipotetica intervenție a Kremlinului în alegerile prezidențiale din SUA, implicarea în războiul civil din Siria, devenit un conflict multinațional, sau implicarea în asasinatul din Marea Britanie – toate condamnate în Occident, spune Reuters..
În lipsa suspansului şi având în vedere îndemnurile la boicot ale opozantului Aleksei Navalnîi, principalul obiectiv al Kremlinului a fost să-i convingă pe alegători să iasă la vot, mai ales că tinerii care votează prima oară, așa zisa „generaţie Putin”, îl ştiu doar pe Putin la putere.
Prezenţa alegătorilor ruşi a fost mai mare în majoritatea regiunilor, față de 2012. Aproape 52% dintre cei 111 milioane de rusi cu drept de vot si-au exprimat optiunile politice până la ora locala 17.00. Teritoriul imens al Rusiei se întinde pe 11 fusuri orare, iar ziua electorală durează 21 de ore.
cel puțin potrivit datelor de la prânz (ora 9.00 GMT), când rata de participare a fost de aproape 35%.
Câștigătorul și-a scos din cursă, rând pe rând, opozanții care contau. Unora nu le-a fost permis să candideze: Alexei Navalnîi, un critic vehement al regimului de la Kremlin și singurul potențial competitor redutabil a fpst declarat neeligibil de Comisia Electorală Centrală, pentru că ar avea un dosar penal din urmă cu patru ani, despre care susținătorii săi spun că ar fi fost instrumentat politic.
Alți opozanți au avut o soartă mai dură, precum Boris Nemtsov, fostul vicepremier care a fost ucis în afara Kremlinului acum trei ani.
Kremlinul a conferit alegerilor o oarecare atmosferă competițională acceptând șapte candidați fără nici o șansă de a câștiga: Pavel Grudinin, de pildă, șeful Partidului Comunist și, totodată, un nostalgic al lui Stalin; sau Ksenia Sobchak, o fostă jurnalistă, care trece drept Paris Hilton în Rusia, convertită la activism politic pentru opoziția liberală.
Sigur că va obţine al patrulea mandat și cârma Rusiei până în 2024, preşedintele rus în exerciţiu Vladimir Putin a declarat că nu contează cu ce scor va învinge și că programul pe care îl propune țării îi asigură victoria.
Probleme
Numai că niciun fel de program nu a fost postat pe site-ul candidatului Vladimir Putin, unde s-a găsit loc doar pentru lozinca „Un preşedinte puternic – o Rusie puternică!” şi extrase cu unele promisiuni, potrivit portalului newsru.com, citat de Agerpres.
Vladimir Putin a fost din start creditat cu aproximativ 70% din intenţiile de vot, în absenţa principalului său oponent, Aleksei Navalnîi, care s-a ales cu o condamnare penală înainte de a-și putea depune candidatura.
Observatorii independenţi şi activişti implicați în monitorizrea scrutinului au denunţat numeroase incidente şi nereguli în derularea acestuia.
Chiar și autorităţile electorale ruse au anunţat că examinează o serie de incidente cu privire la introducerea ilegală a unor buletine de vot în urne de la o localitate de lângă capitala rusă, până la o alta din Extremul Orient, sau din Siberia.
Pe de altă parte, Franţa a anunţat că nu recunoaşte desfăşurarea alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea, la patru ani după anexarea „ilegală” a peninsulei ucrainene de către Moscova, informează AFP, citată de Agerpres.
„Franţa nu recunoaşte organizarea alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea astăzi, duminică”, a declarat într-un comunicat Ministerul Afacerilor Externe.
„La patru ani de la anexarea ilegală a Republicii autonome Crimeea şi Sevastopolului, Franţa rămâne ferm ataşată restabilirii depline a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Punerea în discuţie prin forţă este contrară dreptului internaţional, inclusiv angajamentelor asumate de Federaţia Rusă”, subliniază ministerul.
Totodată, Ucraina a interzis accesul cetățenilor ruși de pe teriroriul neocupat de forțele filoruse la secțiile de votare din consulatele Rusiei.
Longevitate
Încă din 12 septembrie 2017, longevitatea lui Vladimir Putin la Kremlin (6.602 zile) o depășise pe cea a lui Leonid Brejnev, care avea până atunci a doua cea mai lungă domnie în URSS, potrivit Washington Post.
Cei noi șase ani la cârma Rusiei il vor apropia cu peste 2.300 de zile de recordul lui I.V. Stalin, de 10.636 zile, în care a condus URSS (între 1924 și 1953). Și, foarte probabil, Puitn îl va și depăși, cu un al cincilea mandat, de care nimic din profilul său de învingătoare nu arată că s-ar putea feri.
