Bugetul general consolidat a înregistrat pe prima jumătate a anului în curs un deficit de circa 45 miliarde lei, echivalent cu 4,2% din PIB estimat (în varianta de scădere în termeni reali cu doar -1,9%) pentru anul în curs. Rezultatul este de peste două ori mai slab decât în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la circa -1,9% din PIB.
În context, dat find că rezultatul final, fără pandemie, a fost anul trecut de -4,6% din PIB pe date operative (-4,3% din PIB după datele Eurostat) și pe trendul actual de agravare a cazurilor de infectare, este foarte probabil ca ținta fixată la prima rectificare bugetară din 2020, de -6,73% din PIB să nu poată fi atinsă iar o nouă valoare în creștere a deficitului bugetar să fie comunicată la rectificarea din august a.c.
Prin contrast și de reținut, veniturile la șase luni (care au reprezentat 13,5% din PIB în loc de 14,0% din PIB) au fost cu mai puțin de două procente sub cele din aceeași perioadă a anului anterior în termeni nominali, dar cheltuielile s-au majorat undeva spre 14% în termeni nominali (de la 15,9% la 17,7% din PIB).
”Distribuția” deficitului
Astfel, circa 10% din majorarea deficitului a venit pe partea de scădere a veniturilor, în timp ce 90% au provenit din majorarea cheltuielilor.
Mai mult, surprinzător și de subliniat, veniturile bugetare din luna iunie 2020 ( 26,66 miliarde lei) au fost MAI MARI decât cele din luna iunie 2019 (24,82 miliarde lei).
Ceea ce arată clar că, în pofida eforturilor făcute de mediul economic de a-și achita obligațiile fiscale și a sumelor primite de la UE, majorate de la începutul acestui an cu 21% sau 1,56 miliarde lei, NU SE POT majora fără consecințe majore pentru echilibrul bugetar cheltuielile, fie ele sociale și în an electoral. Iar factura va veni în timp la plata împrumuturilor și la viteza cu care va trebui să strângem înapoi cureaua pentru a ne încadra în limita de -3% din PIB.
Atenție, deja, ÎNAINTE de noile majorări de pensii și a alocații pentru copii, mai mult de jumătate din sporul de deficit (13 miliarde de lei din cele 25 de miliarde de lei în plus pe S1 2020, fără a face „farmacie”) a venit pe partea de asistență socială dintr-un PIB presupus a fi mai mic ( deocamdată) cu 60 de miliarde de lei. Pentru referință, deficitul de la Fondul Național de Sănătate în condiții de pandemie a fost undeva pe la o treime din această sumă, cam 4,7 miliarde lei.
Problema veniturilor
Sumele mai mici colectate din impozitul pe profit (-607 milioane lei sau -7,5% față de aceeași perioadă din anul precedent) au fost acoperite din încasările la impozitul pe salarii și venit (+1.155 milioane lei sau +10,4%). În pofida măsurilor de distanțare socială și a facilităților acordate la plată, încasările din impozitele și taxele pe proprietate au scăzut cu doar 78 de milioane de lei sau -1,9%.
Contribuțiile de asigurări, cea mai importantă componentă a veniturilor la bugetul general consolidat (54,84 miliarde lei sau 37,5% din încasările statului) au încheiat prima jumătate a anului pe zero față de aceeași perioadă a anului trecut, de la -2,1% în termeni nominali după primele cinci luni ale anului, odată cu revenirea activității economice pe finalul trimestrului doi.
La impozite indirecte, scăderea a fost de -15,8% la TVA (4,8 miliarde de lei în minus, dar în îmbunătățire ca procentaj după cu -18,9% în mai și -19,4% la finele lunii aprilie), în timp ce accizele au rămas pe un trend (de analizat) descrescător (+12,5% la finele lui aprilie, apoi -0,1% în mai, pentru a încheia S1 la cota -3,3%).
Creșterea salariilor bugetare, temperată. Asistența socială, deja expandată
În primul semestru al anului, a fost salutară temperarea creșterii cheltuielilor cu salariile din sectorul bugetar (+2,3 miliarde lei sau +4,5%, în condițiile în care la finele primului trimestru ajunseseră deja la +2 miliarde lei). Sumele pentru asistența socială au avansat cu peste zece miliarde de lei (+23,7%), semnificativ peste nivelul general.
Partea plină a paharului: investițiile și proiectele europene
Foarte important, însă pentru efortul făcut de stat pentru limitarea efectelor Covid19 și punerea bazelor unei viitoare relansări a economiei, ritmurile de creștere ale proiectelor cu finanțare nerambursabilă (+20,3%), ale cheltuielilor de capital (+18,7%) și cele pentru bunuri și servicii (+16,0%) s-au situat peste media alocărilor făcute.
Această abordare a a contribuit la semnalul pozitiv dat piețelor internaționale și la reducerea ratei dobânzilor pe termen mediu și lung.
Plățile efectuate în contul dobânzilor la creditele luate au sporit cu 7,1%, sub ritmul cheltuielilor generale și evident mai bine decât la finele lunii precedente (erau la +11,4%).
Ceea ce arată o gestiune rezonabilă, cuplat cu scăderea dobânzilor pe termen lung sub pragul de 4%, îndeosebi în perspectiva readucerii deficitului bugetar înapoi spre limita de -3% din PIB pe termen mediu.
Urmărește-ne pe Google News
