FMI proiectează un avans al PIB-ului României de 7% în acest an, creștere antrenată de consumul privat și acompaniată de o creștere tranzitorie a inflației, reiese din evaluarea în baza Articolului IV publicată vineri de instituție.
”Pe termen mediu, se preconizează că producția va reveni la traiectoria sa pre-pandemică, odată cu estomparea cicatricilor generate de pandemie. Investițiile publice vor fi stimulate de o accelerare a proiectelor finanțate de UE, inclusiv prin noi resurse din fondurile NGEU și din bugetul multianual 2021-27. Se preconizează că deficitul de cont curent se va restrânge moderat pe termen mediu, pe măsură ce consolidarea fiscală va avea loc și creșterea va încetini către potențial”, notează specialiștii instituției.
Anterior, FMI estima o creștere economică de 6% din PIB. Noua prognoză este în linie cu cea oficială, emisă de Comisia Națională de Strategie și Prognoză și luată în calcul de guvern pentru construcția rectificării bugetare.
Produsul Intern Brut a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier în al doilea trimestru din 2021 față de aceeași perioadă din anul precedent, reiese din datele semnal publicate de INS la mijlocul lunii august. Avansul față de trimestrul precedent a fost de 1,8%, ușor sub previziunile analiștilor care anticipau un avans trimestrial de 2% și unul anual de 14,5%.
Rezultatul cumulat pe prima jumătate a anului curent a fost de +6,5% pe seria brută și +6,2% pe seria ajustată sezonier.
Experții FMI punctează în raport de evaluare în baza articolului IV că România a înregistrat una dintre cele mai reduse contracții ale producției din rândul statelor europene, ajutată de răspunsuri eficiente și în timp util ale politicii fiscale și monetare.
Ei recomandă ca resursele politicii fiscale să fie orientate acum către sectoarele care au nevoie de ajutor.
”Deși măsurile de sprijin fiscal pe scară largă pentru menținerea veniturilor angajaților și întreprinderilor au redus cu succes consecințele economice agregate ale pandemiei, cele mai afectate sectoare ale economiei continuă să fie lovite disproporționat. În consecință, măsurile de sprijin ar trebui țintite către cele mai afectate sectoare și către grupurile defavorizate”, punctează ei.
Fondul recomandă totodată ca, pe măsură ce revenirea economică se consolidează, politica fiscală să acorde prioritate reconstrucției spațiului fiscal de manevră. Ei atrag atenția că vor fi necesare eforturi suplimentare semnificative pentru reducerea deficitului bugetar la ținta de 3% din PIB.
”Baza de venituri ar trebui extinsă și administrarea veniturilor ar trebui consolidată pentru a realiza o distribuție mai echitabilă a sarcinii fiscale și pentru a îmbunătăți eficiența fiscală. Cheltuielile ar trebui reprioritizate prin stimularea investițiilor publice, asigurând în același timp o traiectorie durabilă pe termen mediu pentru cheltuielile cu salariile și pensiile”, se arată în evaluarea FMI.
Pentru a continua să crească veniturile către nivelurile medii ale UE, autoritățile ar trebui să revitalizeze eforturile pentru a îmbunătăți guvernanța, mai recomandă Fondul.
”România ar trebui să profite din plin de oportunitatea istorică oferită de granturile RRF (mecanismul de redresare și reziliență, n.r.) și fondurile structurale ale UE, care reprezintă un pachet total de 20% din PIB în următorii șase ani”, mai punctează experții FMI.
Urmărește-ne pe Google News
