Enache Jiru, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), coordonator al direcției Trezorerie și datorie publică, spune că România primește multe întrebări pertinente de la investitorii interesați să cumpere titluri de stat, aceștia fiind preocupați în special de impactul unor evenimente politice sau al unor inițiative legislative.
La ora actuală, legea dării în plată reprezintă un subiect de interes în rândul celor interesați să finanțeze datorie publică a statului Român.
”În procesul de discuții, spunem de due diligence al tranzacției, România ca stat primește întrebări. Acele întrebări care se reflectă toate în prospectul de emisiune sunt niște întrebări foarte pertinente pentru că cine cumpără datorie suverană cumpără pur și simplu cuvântul acelei țări de a rambursa. Știți foarte bine, împrumuturile suverane nu au garanții în spate, ci pur și simplu cuvântul statului (…) Prospectul de emisiune este foarte important, în acela de fapt investesc investitorii și am fost întrebați de-a lungul timpului, cu privire la diferite evenimente politice sau diferite evenimente legislative și care ar fi impactul lor. Este – și o simțim din întrebările pe care le primim că ar fi să spunem un potențial de îngrijorare”, a declarat Enache Jiru luni, la o conferință găzduită de Banca Națională a României (BNR).
Secretarul de stat a precizat că datoria publică a României este sustenabilă la ora actuală, amintind de o vorbă care spune că ”nu contează câți bani ai în buzunar, ci câți poți să împrumuți și poate că așa este”.
Enache Jiru a precizat că strategia urmărită de Ministerul Finanțelor în ultimii ani a vizat extinderea scadențelor, respectiv realizarea unor împrumuturi pe termen lung, pentru a reduce sumele anuale ce ajung la scadență.
Perioada medie a împrumuturilor ce ajung la scadență a crescut de a 1,6 ani în 2012, la 3,4 ani în prezent.
Astfel, România și-a redus necesarul anual de finanțare la sub 10% din PIB începând din 2014. Anul acesta, necesarul se ridică la 9-9,4% din PIB, respectiv 71 de miliarde de lei, din care 49 de miliarde reprezintă împrumuturi ajunse la scadență și refinanțate pe piața internă.
”Nevoile actuale de împrumut ale României sunt de sub 10% din PIB. Nevoia brută de finanțare dintr-un stat și aici mă refer la toate scadențele care sunt în plan, datoria publică plus nevoia suplimentară, respectiv deficitul anului respectiv, pentru prima dată am reușit să fim sub 10% din PIB în 2014, o tendință pe care o continuăm chiar și în anul acesta cu toate că deficitul este de 23 de miliarde de lei, față de anii trecuți când aveam în jur de 13 miliarde de lei”, a declarat Enache Jiru.
El a adăugat că și costurile de împrumut (dobânzile plătite de stat în contul datoriei publice) sunt la un nivel redus, de circa 10 miliarde de lei, respectiv 1,4% din PIB.
Enache Jiru a precizat totodată că statul are la ora actuală la dispoziție un buffer de circa 5,5 miliarde de euro, fonduri suficiente pentru a acoperi nevoia de finanțare pe patru luni.
