În semestrul 1 din 2023, România se afla printre țările UE cu a treia cea mai redusă rată de ocupare a populației de 15 – 64 ani, 63%, după Italia și Grecia și cu a douăsprezecea cea mai mare intensitate a muncii măsurată ca număr mediu al orelor lucrate de o persoană ocupată (Fig. 1), ce a corespuns cu 113 zile de câte 8 ore din cele 124 de zile lucrătoare ale semestrului.
În raport cu regiunea, intensitatea muncii din România este mai redusă cu aproape 10% față de Polonia, care are cea mai mare intensitate a muncii din UE, și cu 1,2% față de Cehia, dar mai mare cu 4,4% comparativ cu Ungaria.
Reducerea semnificativă a ritmului anual PIB în semestrul 1 2023, față de ritmul anual din semestrul 1 2022, a afectat și dinamica ocupării.
Doar în România PIB a continuat să crească în semestrul 1 2023, deși cu un ritm anual mult încetinit comparativ cu cel din semestrul 1 2022 (1,7% față de 5,6%).
În țările din regiune, PIB s-a contractat în semestrul 1 2023, după creșteri anuale semnificative în semestrul 1 2022: în Cehia cu 0,6% după creșterea de 4,2%, în Ungaria cu 1,8% după creșterea de 7,3%, în Polonia cu 0,8% după creșterea de 8%, iar în Germania, care este principalul partener comercial al regiunii, cu 0,3% după creșterea de 2,9% (Fig. 2).
Impactul acestor evoluții asupra ocupării a fost diferit.
În România, încetinirea creșterii PIB a determinat reducerea numărului persoanelor ocupate și păstrarea numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată (Fig. 3).
În țările din regiune, unde PIB s-a contractat, numărul persoanelor ocupate a continuat să crească, cu excepția Ungariei unde a stagnat, iar numărul mediu de ore lucrate pe persoană ocupată s-a redus. În Germania, atât numărul de persoane ocupate cât și numărul mediu de ore lucrate a continuat să crească.
În România, numărul persoanelor ocupate a scăzut în servicii și industrie și a crescut în construcții și agricultură, contribuția negativă a primelor două sectoare la ritmul total al persoanelor ocupate depășind contribuția pozitivă a celorlalte două sectoare (Fig. 4).
Reducerea populației ocupate în servicii, sector care a continuat să fie motorul de creștere PIB în ciuda tracțiunii mai reduse comparativ cu semestrul 1 2022, indică faptul că piața se așteaptă ca slăbiciunea cererii pentru servicii să persiste. În țările din regiune, populația ocupată din servicii a continuat să crească și a constituit principalul motor de creștere a populației ocupate.
Dinamica intensității muncii nu s-a modificat în România, numărul mediu de ore lucrate pe persoană ocupată s-a păstrat, ceea ce indică faptul că numărul total al orelor lucrate și numărul persoanelor ocupate a evoluat in tandem (Fig.5).
În Cehia și Ungaria, intensitatea muncii a avut o tendință de creștere în perioada cu creștere economică alertă și o tendință de scădere în perioada de contracție economică. În Polonia și Germania, scăderea intensității muncii a avut loc încă din perioada de avânt economic indicând că piața a anticipat scăderea ce a urmat.
De ce în România, spre deosebire de celelalte țări din regiune, ajustarea ocupării se face mai degrabă pe partea extensivă, a numărului de persoane ocupate, și nu pe partea intensivă, a numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată? Motivul principal este că piața muncii este mai relaxată decât în țările din regiune și astfel procesul de angajare/concediere este considerat mai puțin costisitor decât modificarea numărului de ore lucrate pe persoană ocupată, angajarea cu normă parțială și/sau cu contract temporar fiind prea puțin utilizată.
Pe de o parte, în semestrul 1 din 2023, rata șomajului standard și rata somajului extins (5,5%, 9,3%) s-au situat peste nivelul țărilor din regiune (2,5%, 6,5%) în Cehia, (2,7%, 4,8%) în Polonia, (4%, 5,9%) în Ungaria, (2,9%, 6,8%) în Germania (Fig. 6).
Pe de altă parte, ponderea în populația ocupată a celor cu normă parțială (3,6% față de 5,9% în Cehia, 5,6% în Polonia, 4,3% în Ungaria și 30,1% în Germania) și a celor cu contract temporar (1,4% față de 15% în Polonia, 5,8% în Cehia, 5,3% în Ungaria și 9,7% în Germania) a fost sistematic sub nivelul înregistrat în țările din regiune în ultimii 5 ani (Fig. 7).
Se poate, de asemenea, ca piața muncii din România să perceapă cauzele încetinirii PIB ca fiind de durată și din acest motiv o parte din populația ocupată ca fiind supradimensionată.
***
Macroeconomia ”en detail” e analiza lunară a Alpha Bank realizată de economistul Șef Ella Kállai
***
Un răspuns
Contextul e diferit,fiecare tara are specificul ei. In Romania, cu cel mai mare procent de populatie in mediul rural, foarte multe femei de la tara sustin gospodaria si deci nu pot fi angajate. Pe de alta parte, fiecare dintre noi cunoaste bisnitari carora le merge bine fara sa fie incadrati nicaieri in serviciu. Unde e ANAF ? Cand se va intampla si in Romania ca fiecare cetatean sa completeze anual o declaratie de venituri ? Si cine sa verifice realitatea declaratiilor, eventual compararea cu nivelul de trai al respectivului .
Pana atunci, vorbim…vorbe !