fbpx

La obiect

20-34 de ani – nici nu lucrează și nici nu învață: Observații pe locul fruntaș deținut de România la procentul tinerilor fără nicio ocupație

România figurează printre statele UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care nici nu lucrează și nici nu învață („neither in employment nor in… Mai mult

16.07.2021

Chestiunea

Noul test de stres al industriilor europene: condițiile și țintele sectoriale de mediu impuse de Comisia Europeană

Odată cu lansarea, miercuri 14 iulie, pachetului legislativ ”Fit for 55”, UE devine prima economie din lume care dă startul procesului de legiferare a obiectivului… Mai mult

15.07.2021

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Efectul pandemiei – Speranța de viață după 65 de ani, la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani. Observații

de Marin Pana , 8.4.2021

Speranța de viață după 65 de ani pentru femeile și bărbații din România a scăzut anul trecut la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani, potrivit datelor publicate de Eurostat. Astfel, pentru vârsta a treia, au mai rămas 17,7 ani în cazul femeilor (de la 18,6 ani în 2019) și 13,5 ani în cazul bărbaților (de la 14,9 ani în 2019).

Pentru a vedea cum a evoluat acest indicator critic în perioada 2009 – 2020 în context european, am selectat vă prezentăm situația câtorva state din regiune și din cele mai mari state ale Zonei Euro. Se poate observa că bărbații români au pierdut cam o zecime din anii de pensie după vârsta legală iar femeile aproximativ 5%, evoluția mai nefastă având doar polonezii.

Reamintim că speranța de viață la naștere și speranța de viață după vârsta de 65 de ani sunt semnificativ diferite, explicația fiind că aproximativ 20% din populație se „pierde pe drum” și nu mai apucă vârsta de pensionare. De asemeni, precizăm că există o excepție marginală în cazul femeilor, a căror speranță de viață la vârsta a treia a fost în 2010 de 17,6 ani.

Diferența dintre anii 2019 și 2020, după un trend crescător constant destul de clar din 2009 încoace, poate fi pusă pe seama efectelor directe sau indirecte ale pandemiei Covid19 ( respectiv decese provocate de SarsCov2, dar și de accesul îngreunat la serviciile medicale, îndeosebi în cazul pacienților cu boli cronice grave de altă natură).

Un factor important pentru modul în care populația a manifestat reziliență la impactul cu pandemia a fost starea generală de (ne)sănătate de la care s-a plecat în cazul persoanelor mai în vârstă, care au fost cele mai afectate de pandemie și din rândul cărora s-a selectat majoritatea covârșitoare a deceselor.

Din această perspectivă, ca rezultat al investițiilor relativ scăzute în sectorul sanitar pe parcursul ultimilor 30 de ani, al suprasolicitării în noile condiții de muncă dar și al unui stil de viață mai puțin sănătos, România înregistra în 2019, înaintea apariției Covid, una dintre cele mai scăzute speranțe de viață sănătoasă după 65 de ani. Adică doar 6,6 ani per total, cu diferențe minore de gen), în afară de Slovacia și Croația (dintre statele selectate) și cu mult sub media de 10,3 ani consemnată de UE27.

Ar fi bine să înțelegem că, de la o etate încolo, apar alte priorități decât starea materială. Statul ar trebui să implice în pregătirea pentru alte condiții de viață la vârste înaintate, de la programe serioase de prevenție și până la creșterea numărului și a calității pregătirii de cadre medicale specializate și de asistenți sociali. În loc să se spele pe mâini cu indexări de puncte de pensii variat (re)calculate, cu rezultate previzibile în starea de morbiditate. Care implică risc vital mult sporit (nu doar din motive de Covid, dar elocvent scos în evidență de acesta) pentru circa două treimi din perioada de viață sperată după ieșirea din activitate la femei și peste jumătate la bărbați.

Sănătatea la vârsta a treia constituie factor esențial care ar trebui avut în vedere pentru politicile care vor fi derulate în sănătate pe termen lung, deoarece aceasta nu va fi, foarte probabil, singura situație dificilă cu care se va confrunta omenirea în viitor. Dincolo de un aspect care pare uitat atât de decidenți cât și de pensionari, și anume calitatea vieții (pe cât posibil mai lungă și sănătoasă), dincolo de simpla exapandare populistă a bugetului de asigurări sociale în perioadele electorale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.4.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Studenții Babeș-Bolyai vor participa fizic la cursuri doar dacă sunt vaccinați, au trecut prin boală sau prezintă test Covid negativ

Vladimir Ionescu

Doar studenții vaccinați anti-Covid, trecuți recent prin boală sau care prezintă teste negative vor putea participa fizic la cursuri, începând din octombrie, a anunțat joi… Mai mult

Stiri

Prețul electricității a crescut până la maximul istoric la bursă, din cauza căldurii și a opririi unui reactor la Cernavodă

Adrian N Ionescu

Segmentul de piață pentru ziua următoare (PZU) a bursei de electricitate OPCOM de la București a înregistrat un maxim istoric de peste 885 lei /MWh,… Mai mult

Stiri

Autoritatea pentru Siguranță Feroviară declanșează controale la operatori, se înăspresc sancțiunile

Vladimir Ionescu

După accidentul feroviar de la Fetești, în care a fost implicat un tren de marfă ce avea sistemul de frânare defect și era condus de… Mai mult

Europa

Ucraina / Volodimir Zelenski a schimbat șefii Armatei și ai serviciilor secrete

Iulian Soare

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a provocat o surpriză generală, transmite DPA, înlocuind fără niciun motiv aparent mai mulţi responsabili de rang înalt de la vârful… Mai mult

Stiri

Coaliția Pacienților cu Afecțiuni Cronice cere vaccinarea anti-Covid a întregului personal medical

Vladimir Ionescu

Întregul personal medical ar trebui vaccinat anti-Covid, pentru a-i proteja pe bolnavi, consideră Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC). “Pacienții au fost obligați să… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: PNRR este 95% deja negociat cu Comisia Europeană

Razvan Diaconu

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este în procent de 95% deja negociat cu Comisia Europeană şi sigur, în perioada următoare, va fi… Mai mult

Stiri

„Tezaur”: Creșteri de dobânzi la titlurile de stat de un leu pentru populație

Adrian N Ionescu

Dobânzile oferite pentru emisiunile de titluri de stat pentru populație din seria „Tezaur”, programate pentru 2 – 27 august, au crescut față de nivelurile emisiunilor… Mai mult