fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

de Razvan Diaconu , 26.5.2020

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât să asigure accesul la activități didactice la distanță elevilor din medii defavorizate. Dincolo de echipamentele pentru elevi, o reală nevoie a sistemului de învățământ în contextul mutării școlii în online o reprezintă dezvoltarea competențelor digitale ale personalului, ale profesorilor.

Indicatorii europeni arată că deși puțini români știu să folosească un calculator în scopuri productive, deși românii în general sunt utilizatori avizi ai rețelelor de socializare, spre exemplu.

Indicele european al digitalizării plasează capitalul uman din România pe locul 27 în UE, mult sub medie, în ceea ce privește competențele digitale. Cel mai recent raport DESI indică:

  • doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu);
  • doar 10% au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31%).

Problema: lipsa noțiunii de ”educație continuă”

Funcționarii publici au dreptul și obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu abilitățile și pregătirea profesională. Specialiștii avertizează însă că în anii trecuți, această obligație a fost transformată în pretext pentru o vacanță la munte sau, cel mai adesea, la mare, plătită de la bugetul statului (întotdeauna pachetele sunt gândite pentru două persoane).

În plus, deși multe cadre didactice au participat la cursuri de formare a competențelor digitale, de cele mai multe ori acestea au fost sumar structurate, iar interesul a fost exclusiv pentru obținerea ”diplomei”. Și cum învățatul online este diferit de cel la clasă, profesorii ar trebui să aibă competențe bune astfel încât să poată adapta și optimiza orele online așa încât acestea să fie eficiente.

România nu are, în general, o situația prea bună când vine vorba de educația adulților, respectiv formarea pe parcursul vieții. Cele mai recente date ale INS, din 2016, arată că 615 mii de persoane cu vârste între 25 și 64 de ani participaseră, în anul anterior, la educația non-formală, majoritare fiind persoanele din mediul urban (74,7%) și cele de sex feminin (51,3%).

(Citiți și: ”Educaţia continuă din România: subterfugiu hilar la Eurostat pentru a o prinde în tabele”)

Rata de participare la educația non-formală a fost de 5,6%. Educația non-formală cuprinde orice activitate de învăţare, instituţionalizată, intenţionatăşi planificată de către un furnizor de educaţie sau formare profesională.

Caracteristica definitorie a acestei forme de educaţie este că aceasta oferă fie completarea şi dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dobândite prin sistemul naţional de educaţie, fie o alternativă la acesta.

Internetul, folosit în principal pentru socializare

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că, la nivelul anul 2019, peste 12 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au accesat, cel puțin o dată, internetul, dublu față de nivelul din urmă cu un deceniu.

(Citiți și: ”Resursa umană din Știință și Tehnologie: Cum stau cele 276 de regiuni din UE și vecinii noștri care încă nu au aderat”)

Dacă ne uităm la motivele cele mai frecvente care au dus la accesarea internetului, situația arătă așa:

  • Participarea în rețele de socializare (crearea profilului de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuții la Facebook, Twitter etc.) – 81,6%;
  • Efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (Skype, Messenger, WhatsApp, Face Time etc.)- 66,9%;
  • Trimiterea/primirea e-mail-urilor – 58,5%;
  • Citirea on-line a site-urilor de știri/ ziarelor/ revistelor – 54,9%;
  • Utilizarea mesageriei instant de ex. prin Skype, Messenger, WhatsApp etc – 51,3%;
  • Găsirea de informații despre bunuri sau servicii – 45,4%;
  • Pentru a asculta muzica/ Pentru a căuta informații despre sănătate – 42,4%
  • Încărcarea aplicației proprii (text, fotografii, muzica, video, software etc.) pe orice website care urmează să fie împărțit cu alți utilizatori – 20,1%;
  • Internet banking – 11,3%;
  • Postarea opiniilor asupra chestiunilor civice sau politice prin intermediul Site-uri web (ex: bloguri, rețele sociale etc.) – 10,3%;
  • Căutarea sau trimiterea unei cereri de angajare la un loc de munca – 6,5%;
  • Participarea la consultări sau votări on-line pentru susținerea chestiunilor civice sau politice – 4,2%;
  • Vânzarea de produse și servicii – 3,4%.

(Citiți și: ”Skillurile și joburile viitorului. E pregătită Europa? Dar România?”)

În ianuarie 2019, România avea 9,8 milioane de utilizatori de Facebook, aproape 50% din populația țării. Pe de altă parte, țara noastră se afla pe locul 1 în UE la pondere a utilizatorilor de internet care folosesc rețele sociale.

Soluții

Având în vedere situația de anul acesta, guvernul ar putea dispune ca instituțiile publice să opteze pentru cursuri de formare a competențelor digitale, mai ales că acestea se pot desfășura fie la sediul instituției, fie chiar online. Astfel, dintr-o cheltuială, sumele alocate pentru aceste cursuri profesionale se pot transforma într-o investiție, dat fiind faptul că nu putem vorbi despre o administrație digitalizată cât timp oamenii din spatele ei se uită cu temere la un calculator.

(Citiți și: ”România și educația continuă: Calitatea forței de muncă se evaporă rapid”)

Din documentele și lecțiile încărcate pe portalul digital.educred.ro reiese că reprezentanții Ministerului Educației nu realizează întregul potențial al tehnologiei și văd dispozitivele electronice doar ca un suport care înlocuiește hârtia. Folosirea tehnologiilor digitale presupune mult mai mult decât texte în format Word sau PDF, citite de pe un ecran și nu din paginile unui manual.

Programa școlară trebuie actualizată și introduse ore de TIC inclusiv pentru clasele I-IV, pentru că trăim vremuri în care învățăm cum să citim și să scriem direct de pe tabletă sau ecrane, și nu numai de pe tabla din sala de clasă.

Competențele digitale trebuie să fie create și, acolo unde este identificat potențial, consolidate pe tot parcursul școlii – ciclu gimnazial, liceu, dar și facultate, indiferent de profil, pentru simplul motiv că toate sectoarele economiei și serviciilor esențiale vor fi impactate de digitalizare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.5.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult