marți

28 iunie, 2022

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 mai, 2020

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât să asigure accesul la activități didactice la distanță elevilor din medii defavorizate. Dincolo de echipamentele pentru elevi, o reală nevoie a sistemului de învățământ în contextul mutării școlii în online o reprezintă dezvoltarea competențelor digitale ale personalului, ale profesorilor.

Indicatorii europeni arată că deși puțini români știu să folosească un calculator în scopuri productive, deși românii în general sunt utilizatori avizi ai rețelelor de socializare, spre exemplu.

Indicele european al digitalizării plasează capitalul uman din România pe locul 27 în UE, mult sub medie, în ceea ce privește competențele digitale. Cel mai recent raport DESI indică:

  • doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu);
  • doar 10% au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31%).

Problema: lipsa noțiunii de ”educație continuă”


Funcționarii publici au dreptul și obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu abilitățile și pregătirea profesională. Specialiștii avertizează însă că în anii trecuți, această obligație a fost transformată în pretext pentru o vacanță la munte sau, cel mai adesea, la mare, plătită de la bugetul statului (întotdeauna pachetele sunt gândite pentru două persoane).

În plus, deși multe cadre didactice au participat la cursuri de formare a competențelor digitale, de cele mai multe ori acestea au fost sumar structurate, iar interesul a fost exclusiv pentru obținerea ”diplomei”. Și cum învățatul online este diferit de cel la clasă, profesorii ar trebui să aibă competențe bune astfel încât să poată adapta și optimiza orele online așa încât acestea să fie eficiente.

România nu are, în general, o situația prea bună când vine vorba de educația adulților, respectiv formarea pe parcursul vieții. Cele mai recente date ale INS, din 2016, arată că 615 mii de persoane cu vârste între 25 și 64 de ani participaseră, în anul anterior, la educația non-formală, majoritare fiind persoanele din mediul urban (74,7%) și cele de sex feminin (51,3%).

(Citiți și: ”Educaţia continuă din România: subterfugiu hilar la Eurostat pentru a o prinde în tabele”)

Rata de participare la educația non-formală a fost de 5,6%. Educația non-formală cuprinde orice activitate de învăţare, instituţionalizată, intenţionatăşi planificată de către un furnizor de educaţie sau formare profesională.


Caracteristica definitorie a acestei forme de educaţie este că aceasta oferă fie completarea şi dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dobândite prin sistemul naţional de educaţie, fie o alternativă la acesta.

Internetul, folosit în principal pentru socializare

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că, la nivelul anul 2019, peste 12 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au accesat, cel puțin o dată, internetul, dublu față de nivelul din urmă cu un deceniu.

(Citiți și: ”Resursa umană din Știință și Tehnologie: Cum stau cele 276 de regiuni din UE și vecinii noștri care încă nu au aderat”)

Dacă ne uităm la motivele cele mai frecvente care au dus la accesarea internetului, situația arătă așa:

  • Participarea în rețele de socializare (crearea profilului de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuții la Facebook, Twitter etc.) – 81,6%;
  • Efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (Skype, Messenger, WhatsApp, Face Time etc.)- 66,9%;
  • Trimiterea/primirea e-mail-urilor – 58,5%;
  • Citirea on-line a site-urilor de știri/ ziarelor/ revistelor – 54,9%;
  • Utilizarea mesageriei instant de ex. prin Skype, Messenger, WhatsApp etc – 51,3%;
  • Găsirea de informații despre bunuri sau servicii – 45,4%;
  • Pentru a asculta muzica/ Pentru a căuta informații despre sănătate – 42,4%
  • Încărcarea aplicației proprii (text, fotografii, muzica, video, software etc.) pe orice website care urmează să fie împărțit cu alți utilizatori – 20,1%;
  • Internet banking – 11,3%;
  • Postarea opiniilor asupra chestiunilor civice sau politice prin intermediul Site-uri web (ex: bloguri, rețele sociale etc.) – 10,3%;
  • Căutarea sau trimiterea unei cereri de angajare la un loc de munca – 6,5%;
  • Participarea la consultări sau votări on-line pentru susținerea chestiunilor civice sau politice – 4,2%;
  • Vânzarea de produse și servicii – 3,4%.

(Citiți și: ”Skillurile și joburile viitorului. E pregătită Europa? Dar România?”)

În ianuarie 2019, România avea 9,8 milioane de utilizatori de Facebook, aproape 50% din populația țării. Pe de altă parte, țara noastră se afla pe locul 1 în UE la pondere a utilizatorilor de internet care folosesc rețele sociale.

Soluții

Având în vedere situația de anul acesta, guvernul ar putea dispune ca instituțiile publice să opteze pentru cursuri de formare a competențelor digitale, mai ales că acestea se pot desfășura fie la sediul instituției, fie chiar online. Astfel, dintr-o cheltuială, sumele alocate pentru aceste cursuri profesionale se pot transforma într-o investiție, dat fiind faptul că nu putem vorbi despre o administrație digitalizată cât timp oamenii din spatele ei se uită cu temere la un calculator.

(Citiți și: ”România și educația continuă: Calitatea forței de muncă se evaporă rapid”)

Din documentele și lecțiile încărcate pe portalul digital.educred.ro reiese că reprezentanții Ministerului Educației nu realizează întregul potențial al tehnologiei și văd dispozitivele electronice doar ca un suport care înlocuiește hârtia. Folosirea tehnologiilor digitale presupune mult mai mult decât texte în format Word sau PDF, citite de pe un ecran și nu din paginile unui manual.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Programa școlară trebuie actualizată și introduse ore de TIC inclusiv pentru clasele I-IV, pentru că trăim vremuri în care învățăm cum să citim și să scriem direct de pe tabletă sau ecrane, și nu numai de pe tabla din sala de clasă.

Competențele digitale trebuie să fie create și, acolo unde este identificat potențial, consolidate pe tot parcursul școlii – ciclu gimnazial, liceu, dar și facultate, indiferent de profil, pentru simplul motiv că toate sectoarele economiei și serviciilor esențiale vor fi impactate de digitalizare.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: