fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Just Business

Companiile high tech dețin doar 8% din creditele corporate de la nivel local. Digitalizarea, esențială pentru economia post-criză

Firmele din sectorul knowledge intensive services și high tech dețineau, la nivelul lunii martie 2020, doar 8% din creditarea bancară, în condițiile în care au… Mai mult

30.06.2020

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

de Razvan Diaconu , 26.5.2020

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât să asigure accesul la activități didactice la distanță elevilor din medii defavorizate. Dincolo de echipamentele pentru elevi, o reală nevoie a sistemului de învățământ în contextul mutării școlii în online o reprezintă dezvoltarea competențelor digitale ale personalului, ale profesorilor.

Indicatorii europeni arată că deși puțini români știu să folosească un calculator în scopuri productive, deși românii în general sunt utilizatori avizi ai rețelelor de socializare, spre exemplu.

Indicele european al digitalizării plasează capitalul uman din România pe locul 27 în UE, mult sub medie, în ceea ce privește competențele digitale. Cel mai recent raport DESI indică:

  • doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu);
  • doar 10% au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31%).

Problema: lipsa noțiunii de ”educație continuă”

Funcționarii publici au dreptul și obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu abilitățile și pregătirea profesională. Specialiștii avertizează însă că în anii trecuți, această obligație a fost transformată în pretext pentru o vacanță la munte sau, cel mai adesea, la mare, plătită de la bugetul statului (întotdeauna pachetele sunt gândite pentru două persoane).

În plus, deși multe cadre didactice au participat la cursuri de formare a competențelor digitale, de cele mai multe ori acestea au fost sumar structurate, iar interesul a fost exclusiv pentru obținerea ”diplomei”. Și cum învățatul online este diferit de cel la clasă, profesorii ar trebui să aibă competențe bune astfel încât să poată adapta și optimiza orele online așa încât acestea să fie eficiente.

România nu are, în general, o situația prea bună când vine vorba de educația adulților, respectiv formarea pe parcursul vieții. Cele mai recente date ale INS, din 2016, arată că 615 mii de persoane cu vârste între 25 și 64 de ani participaseră, în anul anterior, la educația non-formală, majoritare fiind persoanele din mediul urban (74,7%) și cele de sex feminin (51,3%).

(Citiți și: ”Educaţia continuă din România: subterfugiu hilar la Eurostat pentru a o prinde în tabele”)

Rata de participare la educația non-formală a fost de 5,6%. Educația non-formală cuprinde orice activitate de învăţare, instituţionalizată, intenţionatăşi planificată de către un furnizor de educaţie sau formare profesională.

Caracteristica definitorie a acestei forme de educaţie este că aceasta oferă fie completarea şi dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dobândite prin sistemul naţional de educaţie, fie o alternativă la acesta.

Internetul, folosit în principal pentru socializare

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că, la nivelul anul 2019, peste 12 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au accesat, cel puțin o dată, internetul, dublu față de nivelul din urmă cu un deceniu.

(Citiți și: ”Resursa umană din Știință și Tehnologie: Cum stau cele 276 de regiuni din UE și vecinii noștri care încă nu au aderat”)

Dacă ne uităm la motivele cele mai frecvente care au dus la accesarea internetului, situația arătă așa:

  • Participarea în rețele de socializare (crearea profilului de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuții la Facebook, Twitter etc.) – 81,6%;
  • Efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (Skype, Messenger, WhatsApp, Face Time etc.)- 66,9%;
  • Trimiterea/primirea e-mail-urilor – 58,5%;
  • Citirea on-line a site-urilor de știri/ ziarelor/ revistelor – 54,9%;
  • Utilizarea mesageriei instant de ex. prin Skype, Messenger, WhatsApp etc – 51,3%;
  • Găsirea de informații despre bunuri sau servicii – 45,4%;
  • Pentru a asculta muzica/ Pentru a căuta informații despre sănătate – 42,4%
  • Încărcarea aplicației proprii (text, fotografii, muzica, video, software etc.) pe orice website care urmează să fie împărțit cu alți utilizatori – 20,1%;
  • Internet banking – 11,3%;
  • Postarea opiniilor asupra chestiunilor civice sau politice prin intermediul Site-uri web (ex: bloguri, rețele sociale etc.) – 10,3%;
  • Căutarea sau trimiterea unei cereri de angajare la un loc de munca – 6,5%;
  • Participarea la consultări sau votări on-line pentru susținerea chestiunilor civice sau politice – 4,2%;
  • Vânzarea de produse și servicii – 3,4%.

(Citiți și: ”Skillurile și joburile viitorului. E pregătită Europa? Dar România?”)

În ianuarie 2019, România avea 9,8 milioane de utilizatori de Facebook, aproape 50% din populația țării. Pe de altă parte, țara noastră se afla pe locul 1 în UE la pondere a utilizatorilor de internet care folosesc rețele sociale.

Soluții

Având în vedere situația de anul acesta, guvernul ar putea dispune ca instituțiile publice să opteze pentru cursuri de formare a competențelor digitale, mai ales că acestea se pot desfășura fie la sediul instituției, fie chiar online. Astfel, dintr-o cheltuială, sumele alocate pentru aceste cursuri profesionale se pot transforma într-o investiție, dat fiind faptul că nu putem vorbi despre o administrație digitalizată cât timp oamenii din spatele ei se uită cu temere la un calculator.

(Citiți și: ”România și educația continuă: Calitatea forței de muncă se evaporă rapid”)

Din documentele și lecțiile încărcate pe portalul digital.educred.ro reiese că reprezentanții Ministerului Educației nu realizează întregul potențial al tehnologiei și văd dispozitivele electronice doar ca un suport care înlocuiește hârtia. Folosirea tehnologiilor digitale presupune mult mai mult decât texte în format Word sau PDF, citite de pe un ecran și nu din paginile unui manual.

Programa școlară trebuie actualizată și introduse ore de TIC inclusiv pentru clasele I-IV, pentru că trăim vremuri în care învățăm cum să citim și să scriem direct de pe tabletă sau ecrane, și nu numai de pe tabla din sala de clasă.

Competențele digitale trebuie să fie create și, acolo unde este identificat potențial, consolidate pe tot parcursul școlii – ciclu gimnazial, liceu, dar și facultate, indiferent de profil, pentru simplul motiv că toate sectoarele economiei și serviciilor esențiale vor fi impactate de digitalizare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.5.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Reuters: Anunțul invitării Bulgariei şi Croaţiei în anticamera zonei euro e iminent – ar putea avea loc în acest weekend

Vladimir Ionescu

Oficialii zonei euro sunt pregătiţi să lase Croaţia şi Bulgaria să intre în ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb, n.r.), o perioadă de tranziţie obligatorie de… Mai mult

Stiri

SUA / Curtea Supremă îl obligă pe Donald Trump să transmită procurorilor declarațiile sale fiscale. O solicitare similară a Camerei Reprezentanților a fost respinsă

Iulian Soare

Curtea Supremă a Statelor Unite a respins joi argumentul avocaților președintelui Donald Trump potrivit acesta este protejat de imunitatea funcției inclusiv în materie fiscală și… Mai mult

Stiri

Inechitate severă în școală: Ministrul Educației a primit ”catalogul” celor 900.000 de elevi absenți de la cursurile on-line

Razvan Diaconu

Un catalog supradimensionat, în care au fost trecuți 900.000 de elevi absenți de la cursurile online pentru că nu au laptopuri sau tablete, a fost… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Programul ”O casă, o familie” (Prima Casă), modificările propuse de Finanțe

Alexandra Pele

Guvernul  propune majorarea de la 66.500 de euro la 95.000 de euro a valorii maxime a creditului acordat prim programul Prima Casă, ce urmează să… Mai mult

Stiri

Raport Oxfam: Coronavirus agravează foametea la nivel mondial. Fenomenul riscă să apară și în Brazilia, India, Africa de Sud,

Razvan Diaconu

Zeci de milioane de oameni ar putea fi împinși în pragul foametei, la nivel global, din cauza pandemiei, pe fondul creșterii șomajului și reducerii ajutoarelor… Mai mult

Stiri

Șapte universități din România admise în rețeaua universităților europene

Vladimir Ionescu

Ministrul Educației a anunțat joi, pe Facebook, că șapte universităţi din România au fost selectate de către Comisia Europeană pentru a face parte din rețelele… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: VIDEO conferința online „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, 15 iulie

Redacţia

Premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode participă la VIDEO CONFERINȚA online organizată de CursDeGuvernare.ro: „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, în… Mai mult