fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

de Razvan Diaconu , 26.5.2020

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât să asigure accesul la activități didactice la distanță elevilor din medii defavorizate. Dincolo de echipamentele pentru elevi, o reală nevoie a sistemului de învățământ în contextul mutării școlii în online o reprezintă dezvoltarea competențelor digitale ale personalului, ale profesorilor.

Indicatorii europeni arată că deși puțini români știu să folosească un calculator în scopuri productive, deși românii în general sunt utilizatori avizi ai rețelelor de socializare, spre exemplu.

Indicele european al digitalizării plasează capitalul uman din România pe locul 27 în UE, mult sub medie, în ceea ce privește competențele digitale. Cel mai recent raport DESI indică:

  • doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu);
  • doar 10% au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31%).

Problema: lipsa noțiunii de ”educație continuă”

Funcționarii publici au dreptul și obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu abilitățile și pregătirea profesională. Specialiștii avertizează însă că în anii trecuți, această obligație a fost transformată în pretext pentru o vacanță la munte sau, cel mai adesea, la mare, plătită de la bugetul statului (întotdeauna pachetele sunt gândite pentru două persoane).

În plus, deși multe cadre didactice au participat la cursuri de formare a competențelor digitale, de cele mai multe ori acestea au fost sumar structurate, iar interesul a fost exclusiv pentru obținerea ”diplomei”. Și cum învățatul online este diferit de cel la clasă, profesorii ar trebui să aibă competențe bune astfel încât să poată adapta și optimiza orele online așa încât acestea să fie eficiente.

România nu are, în general, o situația prea bună când vine vorba de educația adulților, respectiv formarea pe parcursul vieții. Cele mai recente date ale INS, din 2016, arată că 615 mii de persoane cu vârste între 25 și 64 de ani participaseră, în anul anterior, la educația non-formală, majoritare fiind persoanele din mediul urban (74,7%) și cele de sex feminin (51,3%).

(Citiți și: ”Educaţia continuă din România: subterfugiu hilar la Eurostat pentru a o prinde în tabele”)

Rata de participare la educația non-formală a fost de 5,6%. Educația non-formală cuprinde orice activitate de învăţare, instituţionalizată, intenţionatăşi planificată de către un furnizor de educaţie sau formare profesională.

Caracteristica definitorie a acestei forme de educaţie este că aceasta oferă fie completarea şi dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dobândite prin sistemul naţional de educaţie, fie o alternativă la acesta.

Internetul, folosit în principal pentru socializare

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că, la nivelul anul 2019, peste 12 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au accesat, cel puțin o dată, internetul, dublu față de nivelul din urmă cu un deceniu.

(Citiți și: ”Resursa umană din Știință și Tehnologie: Cum stau cele 276 de regiuni din UE și vecinii noștri care încă nu au aderat”)

Dacă ne uităm la motivele cele mai frecvente care au dus la accesarea internetului, situația arătă așa:

  • Participarea în rețele de socializare (crearea profilului de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuții la Facebook, Twitter etc.) – 81,6%;
  • Efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (Skype, Messenger, WhatsApp, Face Time etc.)- 66,9%;
  • Trimiterea/primirea e-mail-urilor – 58,5%;
  • Citirea on-line a site-urilor de știri/ ziarelor/ revistelor – 54,9%;
  • Utilizarea mesageriei instant de ex. prin Skype, Messenger, WhatsApp etc – 51,3%;
  • Găsirea de informații despre bunuri sau servicii – 45,4%;
  • Pentru a asculta muzica/ Pentru a căuta informații despre sănătate – 42,4%
  • Încărcarea aplicației proprii (text, fotografii, muzica, video, software etc.) pe orice website care urmează să fie împărțit cu alți utilizatori – 20,1%;
  • Internet banking – 11,3%;
  • Postarea opiniilor asupra chestiunilor civice sau politice prin intermediul Site-uri web (ex: bloguri, rețele sociale etc.) – 10,3%;
  • Căutarea sau trimiterea unei cereri de angajare la un loc de munca – 6,5%;
  • Participarea la consultări sau votări on-line pentru susținerea chestiunilor civice sau politice – 4,2%;
  • Vânzarea de produse și servicii – 3,4%.

(Citiți și: ”Skillurile și joburile viitorului. E pregătită Europa? Dar România?”)

În ianuarie 2019, România avea 9,8 milioane de utilizatori de Facebook, aproape 50% din populația țării. Pe de altă parte, țara noastră se afla pe locul 1 în UE la pondere a utilizatorilor de internet care folosesc rețele sociale.

Soluții

Având în vedere situația de anul acesta, guvernul ar putea dispune ca instituțiile publice să opteze pentru cursuri de formare a competențelor digitale, mai ales că acestea se pot desfășura fie la sediul instituției, fie chiar online. Astfel, dintr-o cheltuială, sumele alocate pentru aceste cursuri profesionale se pot transforma într-o investiție, dat fiind faptul că nu putem vorbi despre o administrație digitalizată cât timp oamenii din spatele ei se uită cu temere la un calculator.

(Citiți și: ”România și educația continuă: Calitatea forței de muncă se evaporă rapid”)

Din documentele și lecțiile încărcate pe portalul digital.educred.ro reiese că reprezentanții Ministerului Educației nu realizează întregul potențial al tehnologiei și văd dispozitivele electronice doar ca un suport care înlocuiește hârtia. Folosirea tehnologiilor digitale presupune mult mai mult decât texte în format Word sau PDF, citite de pe un ecran și nu din paginile unui manual.

Programa școlară trebuie actualizată și introduse ore de TIC inclusiv pentru clasele I-IV, pentru că trăim vremuri în care învățăm cum să citim și să scriem direct de pe tabletă sau ecrane, și nu numai de pe tabla din sala de clasă.

Competențele digitale trebuie să fie create și, acolo unde este identificat potențial, consolidate pe tot parcursul școlii – ciclu gimnazial, liceu, dar și facultate, indiferent de profil, pentru simplul motiv că toate sectoarele economiei și serviciilor esențiale vor fi impactate de digitalizare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.5.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult