Economia meteodependentă: Așteptări prea mari de la agricultura românească în PIB-ul românesc - CursDeGuvernare.ro
marți

26 octombrie, 2021

Economia meteodependentă: Așteptări prea mari de la agricultura românească în PIB-ul românesc

25 iulie, 2013

Producția vegetală a scăzut în 2012 cu 30,6% iar producția de servicii agricole s-a micșorat cu 4,8%, în timp ce producția animală s-a diminuat cu doar 0,6%. Rezultatul general, obținut în urma ponderării acestor subramuri cu contribuția lor pe totalul sectorului agricol a fost -21,9%, ceea ce a condus la diminuarea ponderii agriculturii în PIB la doar 5,3%.

Aceste valori exprimă sintetic situația din agricultură și relevă importanța unui an agricol mai bun sau mai rău pentru creșterea economică generală. Prima observație este că tendința de micșorare a importanței sectorului agricol în cadrul economiei românești, este certă, iar situațiile de excepție ( vezi recolta bună din 2011) nu fac decât să confirme regula.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Cu circa șase procente pondere în PIB, agricultura are o importanță mai mică decât se crede îndeobște pentru rezultatul de ansamblu al economiei. Practic, partea variabilă, cu volatilitate mai ridicată a rezultatelor, este producția vegetală, situată undeva la 4% din PIB. Prin urmare, o variație substanțială, de +/- 25% a rezultatelor pe recolte se traduce în +/- 1% din PIB.

(Citește și: ”Agricultura românescă versus agricultura UE: În țara cu 64% teren arabil, 28% din populație produce 6% din PIB”)

Fluctuațiile sunt mult mai reduse pe segmentul de producție animală, fapt vizibil destul de ușor în evoluția valorii producției ramurii agricole din ultimii cinci ani. Această constanță a atenuat variațiile generate de vremea mai mult sau mai puțin prielnică dezvoltării culturilor vegetale. Din păcate, România a rămas departe de obiectivul stabilit înainte de 1989 de repartizare aproximativ jumătate-jumătate a sectoarelor vegetal și animal în agricultură.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Departe de a se dezvolta pe măsura modernizării metodelor de lucru din agricultură, minisegmentul de servicii agricole a coborât sub un procent din totalul producției. Ceea ce confirmă o problemă de structură a agriculturii și necesitatea de a majora ponderile pe zona animală și pe cea a serviciilor, care au și valori adăugate mai substanțiale.

În acest context, de remarcat ar fi și faptul că valoarea nou creată, rămasă după scăderea cheltuielilor de producție, a rămas sub jumătate din producția ramurii agricole, inclusiv în anul de vârf al acestui sector, 2011. În 2012, valoarea adusă în PIB de agricultură a fost chiar mai mică decât cea din 2008, atât în valori nominale, cât și ca pondere în valoarea producției agricole ( 48,4% față de 48,6%, ceea ce exprimă o stagnare la nivelul eficienței cu care se lucrează).


În ceea ce privește structura agriculturii, doar în 2009 producția animalieră s-a apropiat de 40%, dar, din păcate, acest fapt s-a datorat mai degrabă celei mai slabe producții vegetale din ultimii ani și mai puțin unei creșteri notabile pe segmentul animalier (generată, altminteri, de tăierile suplimentare motivate de costul ridicat al furajelor, cu efect negativ pe termen mediu).

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Una peste alta, avem toate șansele să vedem o majorare de peste 20% a rezultatelor agriculturii în 2013 prin efect de bază, adică prin raportare la nivelul relativ scăzut de anul trecut. Am avea, pe această cale, un punct procentual în plus la creșterea PIB, important doar în contextul dificultăților de relansare a economiilor europene. Dar, de fapt, o simplă revenire la producția din 2011, debalansată în favoarea sectorului vegetal.


citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Natura profesiei ma indeamna ca, deseori sa citesc multe dintre articolele publicate de portalul Dvs. Din respect pentru minama rigoare stiintifica, intentionez a face cateva observatii asupra textului articolului:
    1. La tabelul 1, sunt inprecizii in text:
    – nu se spune „Valoare in PIB” ci, Valoare Adaugata Btuta in agricultura;
    – nu „Valoare in PIB (%)”, ci Pondere VAB-agricol in VAB-total;
    Este diferenta mare intre PIB si VAB.
    2. Tendinta de crestere sau descrestere a unui indicator economice este redata corect prin indicii de volum (cu baza fixa sau cu baza in lant) ;i nu de fluctuatiile anuale ale valorilor nominale ale productiei animale;
    3. Exprimare cel putin confuza: cine stabilea, inainte de 1989, ca obiectiv, „repartizarea” 50%/50% intre vegetal si animal;
    4. Confuzie intre valoarea nou creata ( echivalenta cu productia neta, in sistemul statistic al productiei materiale-SPM, specific economiilor socialiste) si Valoarea adaugata bruta, calculata ca diferenta intre productia finala si consumurile intermediare (specifica sistemului statistic al conturilor nationale -SCN, in economiile de piata

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Natura profesiei ma indeamna ca, deseori sa citesc multe dintre articolele publicate de portalul Dvs. Din respect pentru minama rigoare stiintifica, intentionez a face cateva observatii asupra textului articolului:
    1. La tabelul 1, sunt inprecizii in text:
    – nu se spune „Valoare in PIB” ci, Valoare Adaugata Btuta in agricultura;
    – nu „Valoare in PIB (%)”, ci Pondere VAB-agricol in VAB-total;
    Este diferenta mare intre PIB si VAB.
    2. Tendinta de crestere sau descrestere a unui indicator economice este redata corect prin indicii de volum (cu baza fixa sau cu baza in lant) ;i nu de fluctuatiile anuale ale valorilor nominale ale productiei animale;
    3. Exprimare cel putin confuza: cine stabilea, inainte de 1989, ca obiectiv, „repartizarea” 50%/50% intre vegetal si animal;
    4. Confuzie intre valoarea nou creata ( echivalenta cu productia neta, in sistemul statistic al productiei materiale-SPM, specific economiilor socialiste) si Valoarea adaugata bruta, calculata ca diferenta intre productia finala si consumurile intermediare (specifica sistemului statistic al conturilor nationale -SCN, in economiile de piata

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr