Economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20% din PIB, un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut, potrivit unui studiu realizat de experţii de la Factory 4.0 şi Frames.
România are șansa de a-și crește competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării și convergența spre o economie bazată pe tehnologie, notează analiza citată.
Dezvoltarea economică semnificativă din ultimii 20 de ani, bazată pe exporturi, investiții străine, pe forța de muncă relativ ieftină și mai ales pe consum, riscă să se transforme într-un dezavantaj în următorii ani, în contextul schimbărilor semnificative prin care trece economia mondială.
„Pandemia de COVID 19 a restartat modul în care sunt percepute activitățile economice. În contextul shut-down-ului economic din primăvară și a măsurilor de distanțare socială, mediul economic a fost, practic, forțat să facă pasul spre digitalizarea activității. În acest context, prin schimbarea paradigmelor economice, România are șansa nesperată de a arde etapele și de a crește economic semnificativ, prin tehnologie și digitalizare’’, arată datele studiului.
Potrivit experților, această reorientare economică este absolut necesară mai ales în contextul scumpirii forței de muncă și, în general, a crizei de pe piața resurselor umane.
Arderea etapelor, esenţială
În 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6,5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 de miliarde de lei în 2010 la 52 de miliarde lei în 2019.
Studiul arată că, între 2016 și 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creștere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene.
În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme românești angrenate în business-ul tehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651) ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creșterii economice ar putea accelera din nou.
Dacă România va implementa automatizarea și digitalizarea, peste 1 milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector.
Cele mai multe joburi ar urma să fie create în activități care presupun prelucrarea și utilizarea datelor, activități de suport și programare. Digitalizarea va aduce și o creștere semnificativă a competențelor angajaților din economie, aceștia urmând să fie obligați să utilizeze aplicații online sau alte instrumente tehnologice în activitatea lor de zi cu zi.
Firmele din România alocă doar 5% pentru digitalizare
Cele mai ridicate rate de digitalizare din economia românească sunt, în prezent, în industriile de prelucrare, utilități și comerț, însă cel mai ridicat potențial îl au ecosistemele de tip start-up, subdimensionate în prezent.
Conform celor mai recente date disponibile, România avea, anul trecut, 29 de microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) la mia de locuitori, mult sub media europeană, de 58 de IMM-uri la 1.000 de locuitori. Astfel, țara noastră era pe ultimul loc în UE la acest capitol, tot la fel ca în anii trecuți.
În prezent, prea puține companii românești folosesc instrumente digitale. Studiile recente arată că firmele din România alocă, în medie, doar 5% din resurse în scopul digitalizării activității de producție și servicii.
Doar 10% dintre IMM-urile din România au activitate de inovare, ceea ce ne clasează pe ultimul loc în UE și la acest capitol. Asta în condițiile în care se estimează că, până în 2030, peste 60% dintre activitățile economice la nivel mondial vor fi automatizate.
Experții susțin că este crucial ca mediul privat să înțeleagă oportunitățile digitalizării, să adopte instrumentele digitale, precum Big Data și Cloud Computing, în scopul îmbunătățirii productivității și dezvoltării afacerilor.
Un răspuns
1.La fel ca strategiile competitivitatii, energetica, a gazelor naturale si altor cincizeci si ceva de strategii nationale, iata ca pare a se ivi propunerea unei noi strategii, pentru domeniul IT, care peste 10 ani poate….(ABSOLUT nimic singur!)
Cum de nu se intelege, ca fiecare din domeniile „strategizate” nu pot sa se dezvolte individual, inafara unei dezvoltari economice si industriale nationale rapide, fiind parte SISTEMICA a economiei din Romania?Ce altceva le poate sustine material, financiar, logistic, tehnic, stiintific, etc.?
2.In lipsa unei dezvoltari industriale puternice, scoala si universitatile produc absolventi nepregatiti si diplome de absolvire contracost, deoarece competitia pe locuri de munca sau in domeniile stiintifice este inexistenta, incit sa conteze ceeace stiu si ce pot realiza.
Insasi tarile dezvoltate nu sint capabile de a sustine o universitate de top, care sa asigure competitivitatea stiintifica si de cercetare a UE, asa ca cine sa sustina in Romania domeniul IT, care la fel ca in domeniul confectiilor, lucreaza pentru altii in sistem lohn.
3.Este vremea ca analistii sa isi asume si propuna masurile de dezvoltare economica nationala ori a unor segmente economice in mod sistemic, adica unificind intr-un mod unitar si coerent strategiile economice si industriale intr-un proiect de tara, incit sa se poata articula intr-un sistem economic national unitar si functional.
Etapa strategismului economic si bugetar care balteste economia de 2 decenii trebuie depasita prin viziune unitara cuprinzatoare, deoarece fiecare din aceste strategii (pentru care eminenti economisti si ingineri au lucrat din greu), sint PARTE componenta a procesului national de dezvoltare.Altfel strategiile nu pot fi valorificate economic niciodata.
4.Mediul privat trebuie sa inteleaga oportunitatile digitalizarii, dar cita vreme mediul privat traieste intr-o „Mare Moarta” ca mediu economic aflat la dezastruosul indice de sub-competitivitate africana, iar POLITICUL este incapabil de o revolutie a dezvoltarii economice rapide, de ajungere din urma a tarilor dezvoltate printr-u PROIECT DE TARA, ca este de asteptqat de la acesti privati „defavorizatii”din IT peste 10 ani decit situatia de azi?