Dovada că economia României nu a ieșit din criză: Evoluția corelată a deflatorului PIB - CursDeGuvernare.ro
marți

26 octombrie, 2021

Dovada că economia României nu a ieșit din criză: Evoluția corelată a deflatorului PIB

17 martie, 2013

Trecerile frecvente din teritoriul pozitiv în cel negativ ale Produsului Intern Brut trimestrial din ultimii trei ani au depins puternic de evoluția prețurilor la nivelul întregii economii, măsurate prin deflatorul PIB.

Acesta este utilizat pentru a obține creșterea economică reală, prin aducerea PIB în prețurile perioadei de bază.

Să luăm un exemplu concret :


PIB 2011 a fost de 556,7 miliarde lei iar cel din 2010 de 523,7 miliarde lei. Împărțirea simplă ne-ar da o creștere economică de 6,3%. Dar, întrucât leul din 2010 a fost cu 4,1% mai puternic decât cel din 2010 (ce se cumpăra cu un leu în 2010 s-a cumpărat cu 1,041 lei în 2011), se face ajustarea cu 4,1% și rezultă creșterea reală de 2,2%.

Pentru conformitate, strict matematic ar trebui să se împartă și nu să se scadă valorile (1,063 : 1,041 ar da atunci rotunjit 1,021, adică o creștere de 2,1%), dar simpla scădere dă un rezultat apropiat la valori mici.

La recenta ieșire publică, Institutul Național de Statistică a pus la dispoziția publicului situația detaliată a acestui indicator (deflatorul PIB) pe ultimii trei ani și evoluțiile prețurilor din economie pe parcursul lui 2012.

Din combinațiile posibile manifestate începând cu primul trimestru din 2010 și până în ultimul trimestru din 2012 ( vezi tabelul de mai jos) se pot trage o serie de concluzii în ceea ce privește efectul pe care l-a avut creșterea generală a prețurilor din economie ( atenție, nu e vorba doar de indicele prețurilor de consum).

Cele patru combinații posibile sunt :


1. PIB real cu minus/deflator PIB cu minus – atenuarea declinului economic prin reducerea prețurilor. Este cazul trimestrului I 2010, când reculul PIB ar fi fost considerabil mai mare dacă nu ar fi intervenit ajustarea prin deflatorul negativ.

 

2. PIB real cu plus/deflator PIB cu plus – atenuarea creșterii economice nominale prin creșterea prețurilor. Deși ar trebui să fie situația cea mai frecventă în condiții de creștere sustenabilă, o regăsim doar în 5 dintre cele 12 trimestre analizate, ceea ce spune multe despre performanța economiei românești în condiții de criză.

3. PIB cu minus/deflator PIB cu plus – scădere economică determinată de creșterea mai rapidă a prețurilor decât a rezultatelor nominale ( exprimate în lei la valoarea curentă ) ale economiei. Această situație reflectă o creștere cu tendințe inflaționiste și se regăsește în alte cinci trimestre dintre cele 12 analizate.

4. PIB cu plus/deflator PIB cu minus – creștere economică rezultată mai mult sau mai puțin din reducerea prețurilor în condițiile stagnării producției. Este cazul trimestrului IV 2010, când aproape toată creșterea economică înregistrată a fost determinată de reducerea prețurilor.

În treacăt fie spus, dacă două trimestre consecutive pe minus al PIB semnifică recesiune, atunci, din motive de simetrie în plan logic, ar fi nevoie și de două trimestre legate pe plus pentru a marca reluarea creșterii economice. Ori, aceste două trimestre nu există în cazul României decât la trecerea din 2010 în 2011, iar unul dintre ele este cel amintit mai sus. Altfel spus, cifrele seci arată că nu am depășit criza.

În ce privește evoluția prețurilor din întreaga economie pe 2012 ( prezentată de INS pentru o deplină transparență, fapt ce merită salutat), surpriza mare o reprezintă faptul că inflația măsurată prin indicele prețurilor de consum (3,3%) a fost aproape la jumătate față de cea înregistrată în industrie (6,1%) sau construcții (6,5%). Nivelul maxim al creșterilor de prețuri s-a produs la export (+8,8%).

Contrar impresiei generale și în pofida anului agricol slab, în cadrul IPC, mărfurile alimentare au avut cea mai mică majorare a prețurilor ( 1,9%). Cele care s-au apropiat de nivelul deflatorului PIB ( procentajul cu care se dimunuează PIB în lei curenți pentru a afla creșterea economică reală) au fost serviciile ( 5,1% față de 5,2%).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Mai mult, în prima jumătate a anului, evoluția prețului la mărfurile alimentare a avut un efect indirect de creștere a PIB în termeni reali. Ceea ce arată, în mod elocvent, diferența ce poate să apară între realitatea măsurată obiectiv și percepția publică. Este adevărat că situația s-a schimbat, din motive obiective, spre finalul anului , dar eforturile făcute pentru a aduce prețurile pe acest segment mai aproape de posibilitățile cumpărătorilor meritau menționate.

Ar mai trebui subliniat efectul de diminuare a PIB în termeni reali dat de evoluția prețurilor în industrie și construcții, situate în trei din patru cazuri peste nivelul deflatorului PIB trimestrial și mult peste nivelul acestui indicator de ajustare a creșterii economice la nivelul întregului an 2012. Practic, creșterea PIB estimată la 0,3% ar fi putut fi trimisă în domeniul negativ de eficientizarea insuficientă a proceselor de producție. Asta dacă nu ar fi intervenit influența favorabilă a limitării creșterii de prețuri la populație.

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Evolutia PIB e factor determinant in stabilirea deficitului bugetar . Adica cu cit se poate imprumuta statul respectind deficitele convenite cu organizatile internationale . Si asta da multa bataie de cap „planificatorilor ” mioritici . Mai ales cind e si un FMI care „scormoneste” in datele ascunse dar cunoscute de ei (vezi arieratele) .
    Personal urmaresc evolutia incasarii impozitului pe profit ca element fundamental a iesirii , raminerii sau scufundarii in recesiune .
    Care impozit pe profit a adus la stat (in anul 2008 cind „economia duduie” ) frumoasa cifra de 13,045 miliarde lei . De atunci si pina azi , performanta nu a fost niciodata egalata . In 2012, acelasi impozit a adus la bugetul de stat suma de doar 10,854 miliarde .
    Deci, nici vorba de a iesi din recesiune sau a ajunge la nivelul anului 2008 .

  2. Romania este in recesiune economica reala de 20 de ani, din momentul in care a inceput dezintegrarea sa economica si industriala si pierderea masiva de locuri de munca.
    Cresterea economica consumerista 2000-2008, in care activele industriale si agricole au continuat sa se diminueze, in loc sa se „adauge”, a fost una falsa, bazata pe banii cu buletinul, pe care-i platesc acum bancile prin pierderi si falimente si debitorii „rau platnici” prin executari silite.
    Cita vreme PIB-ul a devenit un indicator economic statistic, deoarece disparitia economiei romanesti face ca profitul si toate beneficiile muncii nationale sa plece in tarile de bastina a firmelor straine, nici o demonstratie „econometrica” nu poate dovedi ca Romania a avut in ultimii ani, crestere economica.
    Cu un deficit de 5-6 milioane de locuri de munca, cu o populatie ocupata numai 20 la suta din cea activa din lipsa de intreprinderi angajatoare,cu industria siderurgica si chimica in faliment,cu o agricultura de sec. 19, cu o clasa politica care fura sau praduieste si putinii bani existenti,o tara nu poate dovedi crestere economica reala, ci doar una fictiva, in urma unor „inginerii” statistice mincinoase.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Evolutia PIB e factor determinant in stabilirea deficitului bugetar . Adica cu cit se poate imprumuta statul respectind deficitele convenite cu organizatile internationale . Si asta da multa bataie de cap „planificatorilor ” mioritici . Mai ales cind e si un FMI care „scormoneste” in datele ascunse dar cunoscute de ei (vezi arieratele) .
    Personal urmaresc evolutia incasarii impozitului pe profit ca element fundamental a iesirii , raminerii sau scufundarii in recesiune .
    Care impozit pe profit a adus la stat (in anul 2008 cind „economia duduie” ) frumoasa cifra de 13,045 miliarde lei . De atunci si pina azi , performanta nu a fost niciodata egalata . In 2012, acelasi impozit a adus la bugetul de stat suma de doar 10,854 miliarde .
    Deci, nici vorba de a iesi din recesiune sau a ajunge la nivelul anului 2008 .

  2. Romania este in recesiune economica reala de 20 de ani, din momentul in care a inceput dezintegrarea sa economica si industriala si pierderea masiva de locuri de munca.
    Cresterea economica consumerista 2000-2008, in care activele industriale si agricole au continuat sa se diminueze, in loc sa se „adauge”, a fost una falsa, bazata pe banii cu buletinul, pe care-i platesc acum bancile prin pierderi si falimente si debitorii „rau platnici” prin executari silite.
    Cita vreme PIB-ul a devenit un indicator economic statistic, deoarece disparitia economiei romanesti face ca profitul si toate beneficiile muncii nationale sa plece in tarile de bastina a firmelor straine, nici o demonstratie „econometrica” nu poate dovedi ca Romania a avut in ultimii ani, crestere economica.
    Cu un deficit de 5-6 milioane de locuri de munca, cu o populatie ocupata numai 20 la suta din cea activa din lipsa de intreprinderi angajatoare,cu industria siderurgica si chimica in faliment,cu o agricultura de sec. 19, cu o clasa politica care fura sau praduieste si putinii bani existenti,o tara nu poate dovedi crestere economica reala, ci doar una fictiva, in urma unor „inginerii” statistice mincinoase.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr