Preşedintele Statelor Unite Donald Trump a ordonat retragerea trupelor americane staţionate în Siria, apreciind că şi-a atins obiectivul, acela de a ”învinge” gruparea Statul Islamic (SI) în această ţară devastată de război, relatează News.ro.
”Este o retragere totală”, care va avea loc ”cât mai rapid posibil”, a declarat miercuri, pentru AFP, un oficial american sub protecţia anonimatului. El a precizat că această decizie – care ar putea avea consecinţe importante în regiune, în special asupra combatanţilor kurzi – a fost finalizată marţi.
În ultimele luni, oficiali americani de rang înalt şi-au multiplicat avertismentele împotriva unei retrageri precipitate, care ar lăsa cale liberă în Siria aliaţilor regimului lui Bashar al-Assad, şi anume Rusia, marea rivală a Statelor Unite, şi Iranul, o adevărată oaie neagră a administraţiei Trump.
Aproximativ 2.000 de militari americani sunt desfăşuraţi în prezent în nordul Siriei – în principal forţe speciale prezente cu scopul de a lupta împotriva SI şi de a antrena forţe locale în zone recucerite de la jihadişti.
”Am învins gruparea Statul Islamic în Siria, singurul meu motiv de a fi (prezenţi) acolo în timpul preşedinţiei Trump”, a scris pe Twitter preşedintele american, care şi-a exprimat în mai multe rânduri dorinţa de a ”aduce trupele acasă”.
Casa Albă a rămas evazivă cu privire la calendar, limitându-se să afirme, fără să prezinte date concrete, că plecarea militarilor americani a început.
”Campania împotriva SI nu s-a terminat”, a subliniat Pentagonul, pe un ton mai nuanţat decât tweet-ul prezidenţial, precizând că nu furnizează vreun detaliu, din motive de securitate.
Nicio informaţie nu a fost comunicată cu privire la impactul acestei decizii asupra campaniei de atacuri aeriene efectuate în Siria de la sfârşitul lui 2014.
Acest anunţ plasează într-o situaţie foarte dificilă miliţia kurdă YPG, care luptă, cu susţinerea Washingtonului, împotriva jihadiştilor din gruparea SI în nordul Siriei.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ameninţat din nou, luni, să se ”debaraseze” de aceasta, în cazul în care susţinătorul lor american nu îi obligă să se retragă din regiune. Ankara consideră această miliţie drept o organizaţie ”teroristă”, cu legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care se livrează unei sângeroase gherile pe teritoriul turc, din 1984.
În opinia lui Rafee Ismail, un comerciant în oraşul Qamishli, în nord-estul Siriei, retragerea americană este ”o trădare a principiilor umanitare”. Ea este ”în contradicţie frontală cu angajamentele Washingtonului (…) de a proteja poporul kurd, care a sacrificat atâtea pentru a lupta împotriva terorismului”.
Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul, informat în avans de Statele Unite, va studia consecinţele unei retrageri americane din Siria, însă ”va şti să se apere” de eventuale ameninţări provenind de la vecinul său.
Israelul a efectuat zeci de atacuri aeriene în Siria după izbucnirea războiului în această ţară, în 2011, contra unor poziţii Hezbollah şi interese iraniene, dar şi contra unor convoaie cu armament destinate, în opinia israelienilor, mişcării libaneze. Hezbollahul şi Iranul, aliaţii regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad sunt cei doi mari inamici ai Israelului.
Săptămâna trecută, emisarul Statelor Unite pentru coaliţia internaţională antijihadistă Brett McGurk dădea asigurări că americanii au vocaţia să mai rămână o vreme în Siria.
”Chiar dacă sfârşitul «califatului» ca teritoriu este acum în mod clar la îndemână, sfârşitul SI va mai dura mult timp”, a declarat el în faţa presei la Washington, pentru că ”există celule clandestine” şi ”nimeni nu este atât de naiv încât să spună că ele vor dispărea” de pe o zi pe alta.
”Nimeni nu declară misiune îndeplinită”, a insistat el. ”Am învăţat, bineînţeles, suficiente lecţii în trecut, aşadar ştim că odată ce teritoriile sunt eliberate, nu ne putem pur şi simplu face bagajele şi pleca”.
În mai multe rânduri, ministrul american al Apărării Jim Mattis a avertizat, la rândul său, împotriva unei plecări precipitate din Siria, evocând riscul de ”a lăsa un gol care poate fi exploatat de regimul lui al-Assad sau (de către) susţinătorii săi”.
În tabăra republicană, aleşi de prim-plan şi-au exprimat regretul faţă de decizia celui de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite. Senatorul republican Lindsey Graham a apreciat că ”retragerea acestei mici forţe americane din Siria ar fi o enormă eroare, ca a lui Obama”.
”Gruparea SI nu este învinsă în Siria, în Irak, şi cu siguranţă nu în Afganistan, unde tocmai am efectuat o vizită”, a subliniat el.
În opinia colegului său Marco Rubio, această decizie, luată în pofida avertismentelor ”cvasiunanime” ale militarilor, este o greşeală ”care va bântui Americani ani de zile”.
”Noi suntem pe punctul de a face aceeaşi greşeală pe care am făcut-o de atâtea ori în Orientul Mijlociu în ultimii 20 de ani”, a deplâns la rândul său Ilan Goldenberg, un diplomat de rang înalt în preşedinţia lui Barack Obama.
