UE şi SUA au impus noi sancţiuni, mai dure, Rusiei, în condiţiile în care Moscova continuă să îi sprijine pe separatiştii din estul Ucrainei. Washingtonul vizează bănci mari din Rusia, precum Gazprombank, firme din industria apărării şi companiile energetice, printre care şi Rosneft.
Europenii au anunţat că vor prezenta detaliile sancţiunilor până la finalul lunii iulie şicp băncile de investiţii europene, BEI şi berd nu vor mai finanţa proiecte publice în Rusia.
Liderii statelor UE au decis să pună pe lista neagră”entităţi, incusiv din Federaţia Rusă, care susţin material sau financiar campania militară”. În plus, UE „ia în considerare posibilitatea de a impune sancţiuni unor persoane care oferă susţinere materială şi financiară” unor înalţi oficiali implicaţi în evenimente. Asta înseamnă, de fapt, că de-acum oligarhii ruşi se vor putea regăsi pe lista de sancţiuni a europenilor.
Comisia Europeană va suspenda majoritatea granturilor acordate Rusiei şi împrumuturilor prevăzute pentru 2014-2020, care ajung la suma de 450 de milioane.
Sancţiuni americane împotriva companiilor şi băncilor din Rusia
Acţiunea europenilor a fost coordonată cu cea a Washingtonului, administraţia americană anunând noi sancţiuni miercuri. Lista neagă americană cuprinde acum mari companii energetice, bănci importante şi compania din industria apărării.
Gigantul petrolier de stat Rosneft, banca Gazprombank, şi chiar Concernul Kalaşnikov nu mai pot face acum afaceri cu partenerii americani sau în America. Printre companiile vizate se mai află Novatek, al doilea producător de gaz din Rusia, după Gazprom, şi Vnesheconombank (VEB), banca de stat care funcţionează ca o agenţie de plăţi pentru guvernul rus şi alte opt firme de armament.
Preşedintele Barack Obama a afirmat că aceste măsuri au fost luate din cauza nerespectării de către Rusia a angajamentului de a contribui la calmarea situaţiei din estul Ucrainei.
„Aceste sancţiuni sunt importante, dar sunt în acelaşi timp bine ţintite, menite să aibă un imact maxim în Rusia, dar limitând de asemenea impactul asupra companiilor americane sau ale aliaţilor noştri”, a spus preşedintele american.
Washingtonul a arătat că 12.000 de militari rusi se află din nou la graniţa cu Ucraina, iar preşedintele Obama a arătat că Vladimir Putin a eşuat în a face paşii necesari pentru soluţionarea paşnică a situaţiei.
Replica Rusiei: relaţiile cu SUA au ajuns într-un punct mort
Preşedintele rus Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Brazilia, a avut o reacţie imediată. „Sancţiunile au un efect de bumerang şi, fărăp nicio îndoială, vor duce relaţiile SUA-Rusia într-un punct mort şi vor cauza foarte multe pagube”, a afirmat liderul de la Kremlin.
Ministerul rus de Externe a transmis joi dimineaţa că este dezamăgit de faptul că UE „a cedat şantajului administraţiei SUA şi, în contradicţie cu propriile interese, a luat decizia sancţiunilor” împotriva Moscovei.
Un analist citat de Reuters crede că sancţiunile au un efect limitat şi nu vor face decât să stârnească un „război al declaraţiilor”. „Cred că impactul asupra vânzărilor de ţiţei va fi neglijabil. Este doar un avertisment, un mesaj al SUA că sancţiunile ar putea deveni şi mai dure”, susţine Douglas Jacobson, avocat la firma Jacobson Burton din Washington.
Preşedintele Obama a precizat însă că aceste mpsuri vor putea fi urmate de noi sancţiuni dacă Rusia nu contribuie concret la soluţionarea conflictului.
Efectele sancţiunilor au fost până acum limitate
SUA au impus mai multe runde de sancţiuni Moscovei, inclusiv preeşdintelui Rosneft, Igor Secin. Însă ele au avut un impact limitat asupra sectorului energetic rus, esenţial în economia de 2000 de miliarde de euro a Rusiei.
Rămâne de văzut ce impact vor avea noile sancţiuni asupra Rosneft, care a avut vânzări de 40 de miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an, ceea ce reprezintă 8,6% din PIB-ul Rusiei, sau asupra companiilor care fac afaceri cu gigantul energetic rus.
Igor Secin, aflat împreună cu preşedintele rus în Brazilia a afirmat că sancţiunile nu afectează actualul proiect pe care îl are cu ExxonMobil, dar că vor fi prejudiciaţi acţionarii companiilor americane care cooperează cu Rosneft.
Noile măsuri nu vor împiedica gigantul energetic rus să vândă ţiţei, dar sunt puse sub semnul îmntrebării celelalte aranjamente financiare, de mai mult de 15 miliarde de dolari, cu companii precum BP, care deţine o cincime din Rosneft, şi Glencore.
Urmărește-ne pe Google News
