Modifica setari cookieuri

Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Document / Draftul Acordului de parteneriat pe fonduri europene 2014-2020: Cum și pe ce propune România să cheltuiască banii

de Mariana Bechir 3.10.2013

Acordul de Parteneriat propus de România pentru perioada 2014 – 2020 (prezentat de Ministerul Fondurilor Europene într-o primă versiune), arată pe ce tematici principale se vor cheltui cele aproape 40 de miliarde de euro ce urmează să vină de la Uniune, pentru a atinge ţintele fixate prin Strategia UE 2020.

Documentul nu conţine niciun procent referitor la alocările aferente fiecărei tematici din Acord.

Propunerea de Acord vine la capătul unui șir de controverse și observații pe variantele anterioare, în care comisia Europeană a presat ministerul Fondurilor Europene cu o duritate neobișnuită.

Din punct de vedere instituțional, în proiectul guvernului se precizează că fondurile pentru perioada 2014 – 2020 vor fi gestionate de trei ministere, pentru a eficientiza absorbţia:

  • Ministerul Fondurilor Europene se va ocupa de patru programe operaţionale: Infrastructura mare (transport, mediuş și energie); Competitivitate (cercetare – dezvoltare, Agenda Digitală); capital Uman şi Asistenţă Tehnică;
  • Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – va gestiona programele de dezvoltare regională, programele dedicate cooperării teritoriale europene şi programului Capacitate Administrativă.
  • Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – va avea managementul programelor dedicate agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului şi acvaculturii.

Acordul structurează cinci mari tematici (sau “provocări de dezvoltare”, cum mai sunt numite în document) şi 11 obiective tematice (OT)

Principalele tematici

I. Competitivitatea (Promovarea competitivității economice și a dezvoltării locale)

Aici se va acorda o mare atenţie cercetării şi dezvoltării, activităţilor bazate pe cunoaştere, iar ţinta, fixată prin Strategia UE este ca în anul 2020 să ajungem, la fel ca toate celelalte state membre, ca investiţiile în cercetare, dezvoltare, inovare, făcute atât de stat, cât şi de sectorul privat, să reprezinte 2% din PIB.

În anul 2011, ele se ridicau la valoarea a numai 0,48% din PIB.

Obiective tematice

1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării

2. Îmbunătăţirea accesului,  utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare

3. Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii

Nevoile identificate în Acord pentru creşterea Competitivităţii sunt:

  • crearea unui mediu public de Cercetare – Dezvoltare mai compact şi mai modern, care să se concentreze pe nevoile economiei, schimbările sociale  şi tehnologiile în care România are potenţial de clasă mondială,  în  conformitate  cu  principiile specializării  inteligente  şi  pentru  a  creşte  gradul  de comercializare şi internalizare a cercetării
  • promovarea  unei  culturi  a  antreprenoriatului  şi  inovării  în  întregul sistem  educaţional  şi  în companii.

II. Oamenii şi societatea (Ameliorarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și politici mai bune privind incluziunea socială și educația)

Ţintele de la acest capitol sunt legate de educaţie, sărăcie şi ocupare.

Astfel, România trebuie să ajungă la un procent de ocupare de 75%, pentru grupa de vîrstă 20 – 64 de ani. În 2012, procentul era de 63,8%.

De asemenea, numărul copiilor care părăsesc şcoala la o vârstă mică trebuie să fie în 2020 mai mic de 11,3 %; în 2012 era de 17,4%.

Numărul persoanelor expuse la riscul de sărăcie sau excludere să fie mai mic cu 580.000 (faţă de nivelurile din 2008). În 2011, era cu 240.000 mai mic.

Aici vor trebui rezolvate deficitul de forţă de muncă calificată, angajarea scăzută din mediul rural, ocuparea scăzută la femei şi persoane mai în vârstă, şi este nevoie de măsuri speciale pentru tineri.

(Descărcați AICI draftul integral al Acordului)

Obiective tematice

8. Promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă

9. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei

10. Investirea în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii.

III. Infrastructura (Dezvoltarea infrastructurii moderne pentru creştere şi locuri de muncă)

Creşterea economică a României este împiedicată de infrastructura subdezvoltată  şi depăşită, se spune în Acord.

În perioada 2014 – 2020 se va aloca anual 2% din PIB pentru întreţinere şi proiecte de investiţii în sectorul transport.

Principalele direcţii de dezvoltare sunt:

  • Îmbunătăţirea  accesibilităţii  României  şi  a  regiunilor şi  conectivităţii  acestora  cu  pieţele
  • Îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemului mixt de transport din România şi atractivităţii alternativelor la transportul rutier
  • Îmbunătăţirea  şi  modernizarea  transportului  urban,  ţinându-se  seama  de  decongestionarea aglomeraţiilor urbane.

Obiective tematice

2. Îmbunătăţirea accesului,  utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare

7. Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor apărute în infrastructura reţelelor importante

IV. Resursele (Optimizarea utilizării şi protecţiei resurselor naturale şi activelor)

Ţintele fixate prin Strategia UE 2020: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (comparativ cu anul 1990), creşterea la 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie şi creşterea cu 19% (10Mtoe estimate) a eficienţei energetice.

Obiective tematice

4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele

5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor

6. Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor

V. Guvernanţa (Modernizarea şi consolidarea administraţiei naţionale şi a sistemului judiciar)

Ţintele sunt:

  • reformarea  politicilor  publice,  îmbunătăţirea procesului  de  reglementare şi  guvernare, transparenţă  şi  accesibilitate  în  administraţia publică
  • creşterea eficienţei şi transparenţei şi scăderea birocraţiei în cadrul administraţiei publice
  • creşterea eficienţei, transparenţei, accesibilităţii şi consecvenţei sistemului judiciar etc.

Obiective tematice

11. Creşterea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă

2. Îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare.

 

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.10.2013

2 comentarii

  1. PRICEPUTU
    3.10.2013, 2:28 pm

    Guvernele Ro daca nu au aptitudini inventive, novative, creative, trebuie sa se inspire din experienta ALBANIEI stat care a devenit din tara in curs de dezvoltare, a doua perla a Europei dupa Elvetia intr-un termen f scurt.

  2. Caliman Eugen - analist de provincie
    6.10.2013, 5:18 pm

    I.Guvernul Romaniei, la fel ca cel precedent, se afla in perioda “copilariei” sub raport economic si nu da semne de maturitate.
    El nu are nici o strategie pentru reindustrializare si nici un “program de reconstructie economica”, in cadrul caruia sa cuprinda si realizeze “tintele (nationale) ca parte concretizata, a celor fixate prin strategia EU 2000”.
    Cum putea atunci, ca documentul inaintat UE sa contina procente de alocari nationale, fiecarei tematici din acord, cind guvernul nu stie ce sa faca in Guvernarea economica, pe diverse termene, in diverse domenii si sectoare economice?
    Insasi UE este in necunostinta de cauza, asupra a ceeace TREBUIA sa ceara Romaniei, ca pre-conditie la variantele tematice structurate in cele 5 “provocari de dezvoltare”!Cum sa oferi 5 directii tematice, cind nu stii ce vrea sa faca maine, sau peste citiva ani, o tara a UE, care nu-ti prezinta mai intai, “programul de dezvoltare economica” 2014-2020?
    1.competitivitatea,despre care se vorbeste la modul absolut general, fara a se cunoaste si actiona asupra componentelor sale punctuale, “primare”:
    a.cercetare, dezvoltare, activitati bazate pe cunoastere,etc. cu tinta ca in 2020 sa ajungem ca cercetarea, dezvoltarea, inovarea, cit si sectorul privat sa beneficieze de investitii de 2 la suta din PIB!
    Este vorba de o “planificare” in “vid”, nici macar teoretica, cita vreme ea nu se raporteza la ceva concret, cu care sa se articuleze tehnic si economic – deoarece in Romania lipseste un “program de crestere economica de 3-4 la suta pe an” si orice alta exprimare concreta pentru o dezvoltare industriala sau agricola, pe care sa o sustina.
    Cu alte cuvinte, cercetarea si inovatia in economie trebuie sa beneficieze de 2 la suta din PIB,fara sa existe o directie dovedita in care poate si trebuie sa se produca, ci doar asa ca sa existe, fiindca ne cere UE!
    b.Cum sa creasca numarul si competitivitatea IMM-urilor, cind ele se pot dezvolta doar pe domeniul serviciilor pentru populatie(iar aici,in conditiile scaderii puternice a consumului, intreg spatiul dezvoltarii este ocupat), cind lipseste un “program de reindustrializare”,de 3-4 la suta pe an, pe care sa se articuleze activitatea IMM, incit sa realizeze servicii si productie?Practic economia si industria nationala asupra careia(si pentru care) putem face inventie si cercetare, a disparut!
    c.Mediu public de cercetare-dezvoltare modern, nu poate exista odata ce industria siderurgica si chimca este intr-un profund declin, iar investitorii straini care sa investeasca in “industrie prelucratoare”, creatoare de valoare adaugata mare,ne ocolesc cu indirjire, din lipsa functionalitatii economice – ca tara cu competitivitate economica bananiera, de indice 74.
    II.Despre oameni si societate – ameliorarea capitalului uman, prin cresterea ratei ocuparii fortei de munca – ce sa mai vorbim ,cu lipsa a 5 milioane de locuri de munca si fara un program national de reindustrializare?
    Din promisiunea electorala de crestere economica de 3-4 la suta pe an, 15 miliarde Euro investitii, un milion noi locuri de munca in 2013, s-a ales praful, ele fiind inlocuite cu “programul de impozitere” absoluta, care va conduce – la culmea realizarii economice a USL in 2014:posibilitatea indexarii pensiilor!
    III.In lipsa “programului de reconstructie economica si industriala”, pe care l-am oferit Guvernului Ponta, pentru evaluare si promovare(exact acum o luna, fara a primi raspuns), nici nu mai are rost sa vorbim de dezvoltarea infrastructurii, creatoare de locuri de munca, de protectia resurseor si activelor nationale, care vor fi vindute pe nimic.
    IV.Cu atit mai putin putem vorbi de modernizarea si consolidarea administratiei nationale, cita vreme aflat in “copilarie” economica, Guvernul nu stie ca,reconstructia economica, reindustriaizarea, inventia si inovatia,cresterea competitivitatii economce, atragerea (si utilizarea) fondurilor UE, a investitorilor straini si in general administrarea performanta a unei tari, este un proces unitar,cuprinzator al tuturor componentelor de mai sus,pe care numai un “program de dezvoltare si crestere economica” asumata de Guvern le poate unifica si aduce sub acelasi numitor: dezvoltare! Fondurile UE si ale investitorilor straini, cercetarea,inventia, inovatia si stiinta ca forta de productie,etc., care sa creieze locuri de munca si cresterea competitivitatii economice nationale nu exista fiecare singura si inafara dezvoltarii industriale,si nu pot fi niciuna realizate separat de procesul national, unitar de dezvoltare!
    Incercarea de accesare de fonduri UE si de realizare a fiecareia dintre cele 5 tinte si obiective tematice, separat de un “program de reconstructie economica si industriala”, este dovada naivitatii copilaresti a Guvernului Ponta(cit si a UE), lipsit de viziunea unitara, cuprinzatoare, a procesului de dezvoltare economica a unei tari.Documentul nu contine nici un procent referitor la alocarile aferente fiecarei tematici din Acord, deoarece Romania se afla pe acelasi parcurs economic la intimplare de 23 de ani,fiindca acest Guvern nu va sti niciodata ce trebuie sa faca in economie maine, pe termen scurt, mediu si lung fara progamul economic oferit!

Lăsați un comentariu


Stiri

Profit de 6,4 miliarde de lei pentru băncile din România în 2019

Vladimir Ionescu

Sistemul bancar a încheiat 2019 cu un nivel al profitului de peste șase miliarde de lei, marje mari la dobânzi și o nouă scădere a… Mai mult

Stiri

OMS: Teama şi panica nu ajută în combaterea coronavirusului. În România, niciun alt test pozitiv

Vladimir Ionescu

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cere oamenilor să îşi păstreze calmul cu privire la epidemia de Covid-19, iar guvernelor să fie pregătire să lupte pentru… Mai mult

Europa

Huawei deschide fabrică în Franța – investiție de 200 milioane euro

Iulian Soare

Huawei va construi prima fabrică din Europa în Franța, a anunțat joi președintele gigantului telecom chinez, Liang Hua, potrivit Business Insider. Liang Hua a precizat… Mai mult

Stiri

Radu Ioanid a fost acreditat ambasador al României în Israel

Victor Bratu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind numirea istoricului Radu Ioanid, în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Israel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele… Mai mult

Stiri

Apel al 50 de foști miniștri de Externe din UE: Europa să respingă planul de pace propus de Donald Trump pentru Orientul Apropiat

Iulian Soare

Un număr de 50 de foşti miniştri de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel public către liderii UE, cărora… Mai mult

Stiri

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Explicația specialiștilor

Alexandra Pele

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a lansat o emisiune de certificate de trezorerie, în valoare de 150 de milioane… Mai mult

Europa

Microsoft anunță că nu-și va atinge țintele financiare din cauza epidemiei din China

Adrian N Ionescu

Microsoft se aşteaptă să nu-şi atingă ţinta de venituri pe segmentul de calculatoare personale, ca urmare a efectelor negative ale epidemiei coronavirus (COVID19) din China.… Mai mult