fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

Document / Draftul Acordului de parteneriat pe fonduri europene 2014-2020: Cum și pe ce propune România să cheltuiască banii

de Mariana Bechir 3.10.2013

Acordul de Parteneriat propus de România pentru perioada 2014 – 2020 (prezentat de Ministerul Fondurilor Europene într-o primă versiune), arată pe ce tematici principale se vor cheltui cele aproape 40 de miliarde de euro ce urmează să vină de la Uniune, pentru a atinge ţintele fixate prin Strategia UE 2020.

Documentul nu conţine niciun procent referitor la alocările aferente fiecărei tematici din Acord.

Propunerea de Acord vine la capătul unui șir de controverse și observații pe variantele anterioare, în care comisia Europeană a presat ministerul Fondurilor Europene cu o duritate neobișnuită.

Din punct de vedere instituțional, în proiectul guvernului se precizează că fondurile pentru perioada 2014 – 2020 vor fi gestionate de trei ministere, pentru a eficientiza absorbţia:

  • Ministerul Fondurilor Europene se va ocupa de patru programe operaţionale: Infrastructura mare (transport, mediuş și energie); Competitivitate (cercetare – dezvoltare, Agenda Digitală); capital Uman şi Asistenţă Tehnică;
  • Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – va gestiona programele de dezvoltare regională, programele dedicate cooperării teritoriale europene şi programului Capacitate Administrativă.
  • Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – va avea managementul programelor dedicate agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului şi acvaculturii.

Acordul structurează cinci mari tematici (sau “provocări de dezvoltare”, cum mai sunt numite în document) şi 11 obiective tematice (OT)

Principalele tematici

I. Competitivitatea (Promovarea competitivității economice și a dezvoltării locale)

Aici se va acorda o mare atenţie cercetării şi dezvoltării, activităţilor bazate pe cunoaştere, iar ţinta, fixată prin Strategia UE este ca în anul 2020 să ajungem, la fel ca toate celelalte state membre, ca investiţiile în cercetare, dezvoltare, inovare, făcute atât de stat, cât şi de sectorul privat, să reprezinte 2% din PIB.

În anul 2011, ele se ridicau la valoarea a numai 0,48% din PIB.

Obiective tematice

1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării

2. Îmbunătăţirea accesului,  utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare

3. Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii

Nevoile identificate în Acord pentru creşterea Competitivităţii sunt:

  • crearea unui mediu public de Cercetare – Dezvoltare mai compact şi mai modern, care să se concentreze pe nevoile economiei, schimbările sociale  şi tehnologiile în care România are potenţial de clasă mondială,  în  conformitate  cu  principiile specializării  inteligente  şi  pentru  a  creşte  gradul  de comercializare şi internalizare a cercetării
  • promovarea  unei  culturi  a  antreprenoriatului  şi  inovării  în  întregul sistem  educaţional  şi  în companii.

II. Oamenii şi societatea (Ameliorarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și politici mai bune privind incluziunea socială și educația)

Ţintele de la acest capitol sunt legate de educaţie, sărăcie şi ocupare.

Astfel, România trebuie să ajungă la un procent de ocupare de 75%, pentru grupa de vîrstă 20 – 64 de ani. În 2012, procentul era de 63,8%.

De asemenea, numărul copiilor care părăsesc şcoala la o vârstă mică trebuie să fie în 2020 mai mic de 11,3 %; în 2012 era de 17,4%.

Numărul persoanelor expuse la riscul de sărăcie sau excludere să fie mai mic cu 580.000 (faţă de nivelurile din 2008). În 2011, era cu 240.000 mai mic.

Aici vor trebui rezolvate deficitul de forţă de muncă calificată, angajarea scăzută din mediul rural, ocuparea scăzută la femei şi persoane mai în vârstă, şi este nevoie de măsuri speciale pentru tineri.

(Descărcați AICI draftul integral al Acordului)

Obiective tematice

8. Promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă

9. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei

10. Investirea în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii.

III. Infrastructura (Dezvoltarea infrastructurii moderne pentru creştere şi locuri de muncă)

Creşterea economică a României este împiedicată de infrastructura subdezvoltată  şi depăşită, se spune în Acord.

În perioada 2014 – 2020 se va aloca anual 2% din PIB pentru întreţinere şi proiecte de investiţii în sectorul transport.

Principalele direcţii de dezvoltare sunt:

  • Îmbunătăţirea  accesibilităţii  României  şi  a  regiunilor şi  conectivităţii  acestora  cu  pieţele
  • Îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemului mixt de transport din România şi atractivităţii alternativelor la transportul rutier
  • Îmbunătăţirea  şi  modernizarea  transportului  urban,  ţinându-se  seama  de  decongestionarea aglomeraţiilor urbane.

Obiective tematice

2. Îmbunătăţirea accesului,  utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare

7. Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor apărute în infrastructura reţelelor importante

IV. Resursele (Optimizarea utilizării şi protecţiei resurselor naturale şi activelor)

Ţintele fixate prin Strategia UE 2020: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (comparativ cu anul 1990), creşterea la 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie şi creşterea cu 19% (10Mtoe estimate) a eficienţei energetice.

Obiective tematice

4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele

5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor

6. Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor

V. Guvernanţa (Modernizarea şi consolidarea administraţiei naţionale şi a sistemului judiciar)

Ţintele sunt:

  • reformarea  politicilor  publice,  îmbunătăţirea procesului  de  reglementare şi  guvernare, transparenţă  şi  accesibilitate  în  administraţia publică
  • creşterea eficienţei şi transparenţei şi scăderea birocraţiei în cadrul administraţiei publice
  • creşterea eficienţei, transparenţei, accesibilităţii şi consecvenţei sistemului judiciar etc.

Obiective tematice

11. Creşterea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă

2. Îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare.

 

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.10.2013

2 comentarii

  1. PRICEPUTU
    3.10.2013, 2:28 pm

    Guvernele Ro daca nu au aptitudini inventive, novative, creative, trebuie sa se inspire din experienta ALBANIEI stat care a devenit din tara in curs de dezvoltare, a doua perla a Europei dupa Elvetia intr-un termen f scurt.

  2. Caliman Eugen - analist de provincie
    6.10.2013, 5:18 pm

    I.Guvernul Romaniei, la fel ca cel precedent, se afla in perioda “copilariei” sub raport economic si nu da semne de maturitate.
    El nu are nici o strategie pentru reindustrializare si nici un “program de reconstructie economica”, in cadrul caruia sa cuprinda si realizeze “tintele (nationale) ca parte concretizata, a celor fixate prin strategia EU 2000”.
    Cum putea atunci, ca documentul inaintat UE sa contina procente de alocari nationale, fiecarei tematici din acord, cind guvernul nu stie ce sa faca in Guvernarea economica, pe diverse termene, in diverse domenii si sectoare economice?
    Insasi UE este in necunostinta de cauza, asupra a ceeace TREBUIA sa ceara Romaniei, ca pre-conditie la variantele tematice structurate in cele 5 “provocari de dezvoltare”!Cum sa oferi 5 directii tematice, cind nu stii ce vrea sa faca maine, sau peste citiva ani, o tara a UE, care nu-ti prezinta mai intai, “programul de dezvoltare economica” 2014-2020?
    1.competitivitatea,despre care se vorbeste la modul absolut general, fara a se cunoaste si actiona asupra componentelor sale punctuale, “primare”:
    a.cercetare, dezvoltare, activitati bazate pe cunoastere,etc. cu tinta ca in 2020 sa ajungem ca cercetarea, dezvoltarea, inovarea, cit si sectorul privat sa beneficieze de investitii de 2 la suta din PIB!
    Este vorba de o “planificare” in “vid”, nici macar teoretica, cita vreme ea nu se raporteza la ceva concret, cu care sa se articuleze tehnic si economic – deoarece in Romania lipseste un “program de crestere economica de 3-4 la suta pe an” si orice alta exprimare concreta pentru o dezvoltare industriala sau agricola, pe care sa o sustina.
    Cu alte cuvinte, cercetarea si inovatia in economie trebuie sa beneficieze de 2 la suta din PIB,fara sa existe o directie dovedita in care poate si trebuie sa se produca, ci doar asa ca sa existe, fiindca ne cere UE!
    b.Cum sa creasca numarul si competitivitatea IMM-urilor, cind ele se pot dezvolta doar pe domeniul serviciilor pentru populatie(iar aici,in conditiile scaderii puternice a consumului, intreg spatiul dezvoltarii este ocupat), cind lipseste un “program de reindustrializare”,de 3-4 la suta pe an, pe care sa se articuleze activitatea IMM, incit sa realizeze servicii si productie?Practic economia si industria nationala asupra careia(si pentru care) putem face inventie si cercetare, a disparut!
    c.Mediu public de cercetare-dezvoltare modern, nu poate exista odata ce industria siderurgica si chimca este intr-un profund declin, iar investitorii straini care sa investeasca in “industrie prelucratoare”, creatoare de valoare adaugata mare,ne ocolesc cu indirjire, din lipsa functionalitatii economice – ca tara cu competitivitate economica bananiera, de indice 74.
    II.Despre oameni si societate – ameliorarea capitalului uman, prin cresterea ratei ocuparii fortei de munca – ce sa mai vorbim ,cu lipsa a 5 milioane de locuri de munca si fara un program national de reindustrializare?
    Din promisiunea electorala de crestere economica de 3-4 la suta pe an, 15 miliarde Euro investitii, un milion noi locuri de munca in 2013, s-a ales praful, ele fiind inlocuite cu “programul de impozitere” absoluta, care va conduce – la culmea realizarii economice a USL in 2014:posibilitatea indexarii pensiilor!
    III.In lipsa “programului de reconstructie economica si industriala”, pe care l-am oferit Guvernului Ponta, pentru evaluare si promovare(exact acum o luna, fara a primi raspuns), nici nu mai are rost sa vorbim de dezvoltarea infrastructurii, creatoare de locuri de munca, de protectia resurseor si activelor nationale, care vor fi vindute pe nimic.
    IV.Cu atit mai putin putem vorbi de modernizarea si consolidarea administratiei nationale, cita vreme aflat in “copilarie” economica, Guvernul nu stie ca,reconstructia economica, reindustriaizarea, inventia si inovatia,cresterea competitivitatii economce, atragerea (si utilizarea) fondurilor UE, a investitorilor straini si in general administrarea performanta a unei tari, este un proces unitar,cuprinzator al tuturor componentelor de mai sus,pe care numai un “program de dezvoltare si crestere economica” asumata de Guvern le poate unifica si aduce sub acelasi numitor: dezvoltare! Fondurile UE si ale investitorilor straini, cercetarea,inventia, inovatia si stiinta ca forta de productie,etc., care sa creieze locuri de munca si cresterea competitivitatii economice nationale nu exista fiecare singura si inafara dezvoltarii industriale,si nu pot fi niciuna realizate separat de procesul national, unitar de dezvoltare!
    Incercarea de accesare de fonduri UE si de realizare a fiecareia dintre cele 5 tinte si obiective tematice, separat de un “program de reconstructie economica si industriala”, este dovada naivitatii copilaresti a Guvernului Ponta(cit si a UE), lipsit de viziunea unitara, cuprinzatoare, a procesului de dezvoltare economica a unei tari.Documentul nu contine nici un procent referitor la alocarile aferente fiecarei tematici din Acord, deoarece Romania se afla pe acelasi parcurs economic la intimplare de 23 de ani,fiindca acest Guvern nu va sti niciodata ce trebuie sa faca in economie maine, pe termen scurt, mediu si lung fara progamul economic oferit!

Lăsați un comentariu


Stiri

Plățile pentru eliberarea permisului de conducere se pot realiza prin Ghiseul.ro

Razvan Diaconu

Începând de joi, 24 septembrie, taxele pentru eliberarea permiselor de conducere, pentru autorizațiile de circulație provizorie și pentru certificatul de înmatriculare  pot fi plătite online,… Mai mult

Stiri

Zhong Shanshan, cunoscut drept „lupul singuratic”, a devenit miercuri cel mai bogat om din China. Averea sa a crescut cu 88% în 2020

Raluca Florescu

Zhong Shanshan, care deține producătorul de apă minerală Nonfgfu Spring și producătorul de vaccinuri Beijing Wantai Biological Pharmacy a devenit miecuri cel mai bogat om… Mai mult

Europa

Situația pandemiei Covid în 7 state, printre care și România, provoacă o ”mare îngrijorare” – Centrul European pentru Controlul Bolilor

Iulian Soare

Şapte state membre ale Uniunii Europene – Bulgaria, Croaţia, Malta, Republica Cehă, România, Spania şi Ungaria – înregistrează o evoluţie a epidemiei de COVID-19 care… Mai mult

Stiri

Leul – în scădere marginală față de euro, dar în apreciere semnificativă față de zlot, forint și coroană

Marin Pana

Cu o evoluție calificată drept „nou record negativ” și „moneda națională își continuă prăbușirea” după ce cursul de referință anunțat de BNR a ajuns pe… Mai mult

Stiri

Compania Murfatlar SA, vândută pe bucăți de lichidatorul judiciar

Raluca Florescu

Crama Murfatlar și 370 de hectare de vie ale Murfatlar SA au fost scoase la vânzare pentru 10 milioane de euro, respectiv 3 milioane de… Mai mult

Stiri

Soțul șefei DIICOT, condamnat la 3 ani ani de închisoare cu suspendare – sentința nu este definitivă

Vladimir Ionescu

Fostul polițist Dan Hosu, soțul Giorgianei Hosu, procuror șef DIICOT, a fost condamnat joi la 3 ani de închisoare cu suspendare. Hotărârea Tribunalului București nu… Mai mult

Stiri

Grupul Vișegrad respinge și noua formă a Pactului pe migrație

Iulian Soare

Cele 4 state europene care formează Grupul Vișegrad – Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia- resping și noul plan de gestionare a migrației prezentat miercuri de… Mai mult