Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a sa ”Next Generation EU”, mai cunoscut ca Planul de recuperare economică.
”Cheia de boltă” a întregului acord e dată de noul element al politicilor Uniunii: Comisia Europeană urmează să împrumute masiv pe piețele internaționale (75o miliarde euro) și apoi să îi distribuie statelor ce au nevoie să primească stimulente economice. Alocările vor fi majoritar sub formă de granturi (390 miliarde euro) și restul (360 miliarde euro) sub formă de credite.
Oficial, banii fondului de relansare vor avea atașate condiții de acordare – respect față de valorile UE, în special respectarea statului de drept, și îndeplinirea recomandărilor din Semestrul European – existând posibilitatea blocării fondurilor dacă un stat încalcă aceste principii.
Practic, blocarea fondurilor va fi foarte greu, dacă nu imposibil, de realizat. Mecanismul de condiționare urmează să fie conceput și, foarte important, supus aprobării Consiliului pentru a deveni operațional. Consiliul poate adopta decizia cu unanimitate, iar premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunțat deja că ”fără acordul Grupului Visegrad nimic nu se va întâmpla”.
Comunicatul oficial al Consiliului, emis marți dimineața, prezintă concluziile summit-ului din 17-21 iulie.
(Descărcați AICI Concluziile reuniunii referitoare la Bugetul multianual)
Decizia Consiliului European urmează să facă obiectul unei rezoluții a Parlamentului European, care se reunește în sesiune extraordinară joi.
Între cele mai importante decizii adoptate la Bruxelles:
- Contribuțiile naționale la Bugetul UE cresc la 1,4% VNB și, în funcție de dimensiunea resurselor proprii adiționale, pot crește la maximum 1,46% VNB.
- Granturile urmează să fie acordate statelor pe baza unor planuri naționale care să consolideze potențialul de creștere economică, să sprijine crearea de noi locuri de muncă și să crească reziliența socială și a economiei. Planurile mai trebuie să contribuie la dezvoltarea ecologică și digitală a economiei și să respecte recomandările anuale ale Comisiei (Semestrul european).
- Planurile naționale sunt supuse aprobării Consiliului European, pentru aprobare este nevoie de majoritate calificată.
- Plățile se fac în baza aprobării unei majorități calificate a statelor membre UE, cu condiția respectării unor repere și obiective. Dacă unul dintre statele membre consideră că în implementarea planului un stat se îndepărtează de obiectivele trasate, atunci acesta poate cere Consiliului să dezbată situația semnalată. Discuțiile vor fi organizate în cel mult 3 luni de la data la care a fost ridicată obiecția.
- Pentru a se asigura de sprijinul contributorilor neți la bugetul UE (Țările de Jos, Suedia, Austria, Danemarca și Germania), președintele Charles Michel a propus și Consiliul a acceptat creșterea rebateului acordat acestor mari contibutori.
- Principalul beneficiar al fondurilor de recuperare este Italia, care are alocați 209 miliarde euro– 127 miliarde credite și 82 miliarde euro granturi,
- Cele mai mari reduceri au fost operate în Fondul pentru Tranziție Justă, care are alocate 10 miliarde euro față de propunerea inițială a Comisiei de 40 miliarde euro. Acordul final precizează că numai statele semnatare ale Green Deal pot accesa bani din Fondul de Tranziție Justă.
Detalii ale Next Generation EU (Fondul de relansare): Majoritatea granturilor trebuie atrase în următorii 2 ani
Cele 750 de miliarde euro alocate fondului de relansare sunt împărțite pe 7 direcții, fiecare având componentă de granturi și credite, astfel:
- Faciliatea de recuperare și reziliență (FRR) – 672,5 miliarde euro, 360 miliarde credite, 312,5 granturi
- ReactEU – 47,5 miliarde euro
- Horizon Europe – 5 miliarde
- InvestEU – 5,6 miliarde
- Dezvoltare rurală – 7,5 miliarde
- Fondul pentru Tranziție Justă – 10 miliarde
- RescEU – 1,9 miliarde
Cea mai importantă componentă – Facilitatea de recuperare și reziliență, acolo unde 2 europarlamentari români fac parte din comisia Parlamentului European de negociere.
În cadrul facilității de recuperare și reziliență, Comisia a decis ca 70% din granturi să fie distribuite în anii 2021 și 2022. Restul de 30% sunt disponibili doar în anul 2023. Prefinanțările sunt în limita a 10% din valoarea grantului aprobat și se alocă numai în primul an, 2021.
În cadrul Fondului de relansare, angajamentele legale pot fi depuse până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2023, iar plățile se pot face cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2026.
Detaliile Bugetului multianual: 10 state au reușit să obțină fonduri structurale suplimentare
Suma totală a Bugetului multianual este de 1.074,3 miliarde euro, ceva mai mică decât propunerea inițială a Comisiei.
Baza legală pentru atragerea de resurse proprii suplimentare va fi prezentată anul viitor, sumele astfel colectate fiind în principal direcționate către plata creditelor angajate de Uniunea Europeană.
O serie de state membre au reușit ca în urma negocierilor de la summit să primească fonduri structurale adiționale:
- Belgia și Bulgaria – câte 200 milioane euro fiecare
- Cehia – 1,55 milliarde euro
- Cipru – 100 milioane euro
- Estonia – 50 milioane
- Germania – 650 milioane euro
- Malta – 50 milioane euro
- Polonia – 600 milioane euro
- Portugalia – 300 milioane euro
- Slovenia – 350 milioane euro
Urmărește-ne pe Google News
