DOCUMENT / Deciziile summit-ului NATO: întărirea flancului estic, combaterea războiului hibrid, sprijinirea Afghanistanului post-2014

5 septembrie, 2014

Liderii NATO au adoptat vineri declaraţia summit-ului, care prevede toate măsurile şi acţiunile care se vor lua pentru adaptarea şi pregătirea Alianţei de a face faţă oricăror provocări. Printre cele amintite explicit sunt cele venite din partea Rusiei şi din instabilitatea care a cuprins întregul arc din Africa de Nord şi până în Orientul Mijlociu.

„Acţiunile agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei ne-au provocat fundamentale viziunea unei europe întregi, libere şi pacifiste”, se arată în declaraţia finală. De aceea „Alianţa rămâne o esenţială sursă de stabilitate într-o lume imprevizibilă”.

1. Cei 28 au semnat o Declaraţie Transatlantică prin care se angajează să întărească legăturile transatlantice şi să ofere resure, capabilităţi şi voinţă politică necesare pentru ca NATO să fie capabilă să facă faţă provocărilor.

2. NATO adoptat planul de acţiune – Readiness Action Plan – care „răspunde provocărilor puse de Rusia şi implicaţiilor strategice”, dar şi „riscurilor şi ameninţărilor care provin din vecinătatea sudică, din Orientul Apropiat şi Nordul Africii”.

Întăreşte apărarea colectivă şi capacitatea de gestionare a crizelor

Cuprinde măsuri de asigurare – prezenţă continuă în aer, terestră şi maritimă şi activităşi militare semnificative în estul Alianţei, pe bază de rotaţie

Măsuri de adaptare:

a. sporirea pregătirii Forţei de reacţie, prin înfiinţarea unei forţe vârf de lance (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF), capabilă să fie amplasată în câteva zile şi să răspundă provocărilor, mai ales celor de la periferia NATO. Va avea o componentă terestră, aeriană şi maritimă, sprijinită de forţe speciale.

se va stabili o prezenţă adecvată de control şi comandă pe teritoriul statelor estice ale Alianţei, în permanenţă, pe bază de rotaţie, care se va concentra asupra planificării şi exersării unor scenari de apărare
va sprijini forţele locale în scopul descurajării şi apărării colective
va întări aliaţii, prin pregătirea infrastrucutrii, prepoziţionare de echipament şi provizii şi desemnarea unor baze specifice
va întări forţele navale şi va conduce operaţiuni convenţionale maritime

b. o structură de comandă a NATO robustă, agilă şi pregătită să facă faţă mai multor provocări simultane – şi prin exploatarea expertizei regionale

c. programe de exerciţii militare complexe pentru exersarea apărăii colective, inclusiv a unor scenarii complexe civile şi militare

3. Adaptarea şi echiparea contracarării războiului hibrid, în care sunt integrate măsuri militare, paramilitare şi civile. Măsurile luate de NATO vizează:

a) îmbunătăţirea comunicaţiilor strategice
b) dezvoltarea unor scenarii
c) întărirea coordonării între NATO şi alte organizaţii, pentru îmbunătăţirea schimbului de informaţii, consultărilor politice şi a coordonării staffurilor instituţiilor

4. Inversarea trendurilor privind bugetul apărării

ţările care alocă 2% apărării, dintre care 20% echipamentelor, trebuie să continue să facă acelaşi lucru
ţările ale căror bugete sunt sub acest nivel trebuie să nu reducă cheltuielile, să le crească în termeni reali de creştere ai PIB şi să ajungă la 2% în următorii 10 ani, alocând cercetării şi dezvoltării 20% din aceste sume

5. Relaţia cu Rusia

condamnă intervenţia militară ilegală a Rusiei în Ucrainina şi îi cere acesteia să începete şi să îşi retragă trupele de pe teritoriul şi din lungul graniţelor cu Ucraina
nu recunoaşte anexarea ilegală şi ilegimită a Crimeei şi îi cere Rusiei încetarea ocupaţiei Crimeei
să înceteze să alimenteze tensiunile în Ucraina şi să îşi folosească influenţa asupra separatiştilor pentru detensionarea situaţiei
să creeze condiţiile reluării imediate, în siguranţă şi nerestricţionată a anchetei privind prăbuşirea avionului Malaysian Airlines, iar cei vinovaţi de doborârea lui să fie aduşi în faţa justiţiei
îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că Rusia ignoră dreptul internaţional şi a tuturor tratatelor la care este parte
„Marea Neagră rămâne o componentă importantă a securităţii euro-atlantice; acţiunile Rusiei sunt contrare pricipiului pe care s-a stabilit mecanismul de încredere la Marea Neagră. NATO va continua să susţină, cum este mai potrivit, eforturile statelor din regiunea Mării Negre de a acea securitate şi stabilitate„.
NATO susţine sancţiunile impuse de UE, SUA, Canada şi celelalte state occidentale
Alianţă stipulează că vrea să păstreze deschis canalul dialogului
Rusia a încălcat angajamentele luate şi încredere aflată în centrul cooperării cu Alianţa, prin Actul Fondator şi Declaraţia de la Roma
NATO continuă să creadă că parteneriatul cu Rusia are „valoare strategică” şi continuă să îşi dorească o relaţie de cooperare, constructivă, de încredere reciprocă şi transparentă – „regretăm că în acest moment nu există condiţiile pentru o astfel de relaţie”
Cooperarea civilă şi militară este în continuare suspendată, dar canalele de comunicare politice rămân deschise.
„Alianţa nu caută confruntări şi nici nu reprezintă un risc pentru Rusia”, se arată în declaraţie.

Situaţia din Siria, ameninţarea reprezentată de Statul Islamic, deteriorarea situaţiei din Libia, Mali, dar şi situaţia din Balcanii de Vest sunt amintite în declaraţie, care arată şi poziţia NATO faţă de toate aceste subiecte.

6. Planurile pentru Afghanistan, post-2014 vizează ajutorul pentru construirea democraţiei afghane şi, în plus includ trei tipuri de activitate:

pe termen scurt, Aliaţii şi naţiunile partenere vor continua pregătirea, consiliere şi asistarea forţelor de securitate afghane după 2014, prin misiuni non-combat
pe termen mediu, NATO şi meţine angajamentul de a finanţa trupele de securitate afghane
pe termen lung, continuarea şi întărirea parteneriatului NATO-Afghanistan

7. NATO se declară o alianţă nucleară, „atâta vreme cât vor exista armele nucleare”. Forţele nucleare ale SUA sunt garanţia supremă a securităţii aliaţilor, dar şi cele ale Marii Britanii şi Franţei au rol de descurajare, se arată în declaraţie.

8. Scutul antirachetă completează funcţia de descurajare a armelor nucleare şi el este „pur defensiv”. La acest capitol, printre altele, declaraţia stipulează: „Astăzi, luăm notă cu plăcere că instalarea sistemului Aegis la Deveselu, România, este pe cale să fie finalizată în 2015, în termenul stabilit”.