marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 februarie, 2016

kovesi-la-bilantul-dnaLaura Codruța Kovesi cere procurorului general al României să promoveze la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) un Recurs în Interesul Legii pentru ca instanțele să nu mai aprobe eliberarea condiționată a unui condamnat dacă acesta nu a achitat prejudiciul stabilit în hotărârea definitivă.

În practica instanțelor s-a constatat aplicarea neunitară a principiului legii celei mai favorabile, care a făcut ca unele liberări condiționate să fie aprobate și atunci când nu s-a recuperat prejudiciul din dosar.

Potrivit Art.100 litera c) din noul Cod Penal, o persoană poate fi liberată condiționat dacă “cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească”.


Printre obligațiile civile se numără și achitarea prejudiciului.

Condiționarea a fost introdusă prin noul Cod penal, iar unele instanțe, considerând mai severe aceste condiții, nu aplică prevederea considerând că astfel respectă principiul legii mai favorabile.

Mai mult de atât, explică DNA într-un răspuns oferit cursdeguvernare.ro, condiționările „nu sunt aplicate de către unele instanţe, nici în situaţia în care condamnarea definitivă s-a dispus prin aplicarea dispoziţiilor din noul cod penal, care la momentul condamnării reprezentau legea penală mai favorabilă”.

Aceasta, deși există o decizie a Curții Constituționale care impune aplicarea globală a legii mai favorabile (adică să nu fie aplicate combinat prevederi mai favorabile din legi, ci legile mai favorabile).


În practică, însă, explică DNA,  că unele instanțe nu respectă aceste lucruri.

„Liberarea condiţionată nu este un drept al condamnaţilor, ci doar o vocaţie pe care o au, prin voinţa legiuitorului, toţi condamnaţii, după ce au executat fracţiunile de pedeapsă stabilite de lege şi îndeplinesc condiţiile exprese”, condiții printre care se numără și obligațiile civile din hotărâri, inclusiv recuperarea prejudiciului.

„Exprimându-ne opinia considerăm că, legea penală avută în vedere la momentul cererii de liberare condiţionată ar trebui să se refere la dispoziţiile în vigoare în raport cu data formulării  cererii”, se mai spune în răspunsul respectiv.

Procedura

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a înaintat sesizarea către procurorul general al României, pe 5 februarie (la trei zile după demisia lui Tiberiu Nițu), iar Parchetul General poate promova acest Recurs în Interesul Legii (RIL) la Înalta Curte.

Completul pentru RIL al ICCJ va da o decizie ce devine obligatorie pentru toate instanțele, așa încât se va ajunge la aplicarea unitară a legii, acesta fiind scopul Recursului în Interesul Legii.

Consecințe

După decizia ICCJ, în cazul în care ea va confirma logica DNA, niciun condamnat nu va mai fi eliberat condiționat înainte de recuperarea prejudiciului.

Dan Voiculescu, de exemplu, condamnat la 10 ani închisoare în dosarul ICA, nu va putea beneficia de această prevedere din Cod, indiferent câte lucrări științifice va mai scrie, dacă statul nu intră în posesia celor aproximativ 60 de milioane de euro stabilite de instanță ca prejudiciu în dosar.

Există mai multe cazuri în care condamnații au achitat sumele ce le-au revenit ca prejudiciu, printre acești aflânud-se și câteva persoane din dosarul transferurilor, precum Cristi Borcea.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Recuperarea prejudiciului nu înseamnă automat că un deținut poate beneficia de liberarea condiționată dacă și-a executat fracția de pedeapsă.

(DESCĂRCAȚI AICI RĂSPUNSUL INTEGRAL OFERIT DE DNA)

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: