luni

5 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 aprilie, 2013

Peste o treime din factura achitată pentru căldura furnizată în sistem centralizat unui apartament de bloc este dată de țevile care trec prin locuință, consumul comun și taxa de defalcare a facturii totale. Este situația rezultată din nota de consum pentru luna ianuarie într-un cartier bucureștean, la un apartament de trei camere construit în perioada comunistă.

Dincolo de abordările de ansamblu și de discuțiile cu caracter general, am considerat utilă o analiză a datelor reale puse la dispoziția unei familii oarecare privind consumul de căldură și tarifarea lui la milocul unei ierni destul de blânde. Concluziile ce pot fi trase ar putea apărea surprinzătoare dar reflectă realitatea dincolo de clișeele împământenite.

Prima observație este că la nivelul unui condominiu (o scară de bloc tip sovietic izolat termic recent, de opt etaje și peste 40 de apartamente) doar aproximativ 55% din consumul înregistrat revine consumurilor individuale ale apartamentelor, în timp ce 45% din același consum este dat de spațiile comune.

Cu alte cuvinte, un locatar controlează direct, în primă instanță, mai puțin de patru șeptimi din consumul de energie termică. Mergând mai departe, ponderea rezultată din calculul unităților consumate pe fiecare calorifer ( cu factori de amplasare etc.) este situată undeva la 50% în bucătărie, 75% în baie și 80% -85% în camerele de locuit.

Per total, doar 70% din consumul locuinței e dat de caloriferele dotate cu robinete din care se poate regla consumul de căldură. Dacă ținem cont că 70% se aplică la cei 54% inițiali, chiar și cu toate corecțiile tehnice aplicate, este clar că decizia asupra consumului individual lasă de dorit. Contribuțiile exprimate în lei la factura totală achitată pentru un apartament se prezintă după cum urmează:

Singura veste ”bună” este că, paradoxal pentru o lună de iarnă, încălzirea reprezintă mai puțin de 40% din plata întreținerii lunare. Aceasta ar fi fost de circa 320 lei chiar și în absența facturii la căldură.

N-am făcut calcule inutile la virgulă și nici nu am complicat expunerea cu calcule laborioase și inutile pentru înțelegere. Dar câteva concluzii se pot trage:


1.Un cetățean poate controla per total din manevrarea robinetelor cu termostat puse la calorifere doar cel mult jumătate din consumul facturat. Este o situație similară cu cea prin care plătește direct gigacaloria la un preț (169,88 lei pentru București) situat aproximativ la jumătate din cel real, cealaltă jumătate fiind achitată indirect prin taxe și impozite indiferent de consumul personal.

2.Orice măsuri s-ar aplica și orice corecții s-ar face, tot mai apare un procent de consum distribuit pe sistem paușal din motiv de declarare incorectă sau defazată a datelor. Lipsa unei legislații care să fixeze clar momentul simultan al declarării consumurilor și penalizarea celor incorecți se vede în plățile celorlalți.

3.Coloanele de transport dintr-o cameră echivalează la nivel de consum cu un încă un calorifer în bucătărie.Taxa denumită ”serviciu defalcare”, aplicată în afara consumului înregistrat, urcă spre consumul comun și jumătate din consumul coloanelor ce trec prin casă. Aceste ”suplimente”, primul justificat tehnologic dar celălat aberant în plan logic, se aplică în fiecare lună și încarcă semnificativ factura.

4. Ponderea de 1,21% a energiei termice în coșul de consum este subevaluată. Ultimele date privind cheltuielile bănești pe o famile furnizate de INS ( trim. III 2012) arată un nivel de 1880 lei lunar pe familie. De aici rezultă cam 22 lei lunar sau 264 lei pe an pentru energie termică. Fie și la patru luni de iarnă pe an, cei 66 lei alocați oficial pentru căldură de o familie medie apar ca insuficienți față de situația reală prezentată.


Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: