Trei săptămâni, atât e nevoie ca spiritele să se calmeze şi situaţia să reintre în normal la vămile din România – ne-au declarat surse din sistem. Vameşii spun că aşteaptă ca arestările din ultimele două săptămâni să iasă din atenţia mass-media, iar autorităţile judiciare să se concentreze pe rechizitorii şi trimiterea în judecată a capturilor de până acum, astfel încât activitatea din vămi să poată reintra cât mai repede în „normal”.
Ultima razie în vami a blocat luarea de mită pentru cinci săptămâni
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul ne-au relatat că astfel de acţiunui ale justiţiei nu sunt în măsură să descurajeze fenomenul infracţional, iar riscurile vameşilor fac parte din fişa postului.
Situaţia este similară cu cea din 2006 când, pe 22 septembrie, au fost arestaţi, 18 vameşi la Otopeni, după ce cu două săptămâni înainte fuseseră arestaţi 13 vameşi la Ploieşti. Deşi procurorul general al DNA Daniel Morar declara la acea dată că reţinerea vameşilor face parte dintr-o acţiune mai amplă de eradicare a corupţiei din vămi, în numai o lună de zile vameşii s-au reorganizat. Ei spun că, după căteva săptămâni în care au întrerupt orice activitate infracţională, au reînceput să ia mită, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, de la 01 noiembrie 2006 şi au avut nevoie de patru luni pentru a-şi recupera pagubele provocate de acţiunea procurorilor.
De atunci, timp de cinci ani ei nu au mai fost deranjaţi de nimeni, nici măcar de Justiţie. De altfel, niciunul din dosarele întocmite impotriva vameşilor de la Ploieşti şi Otopeni nu a primit până la această oră o sentinţă.
Şpaga – singura motivaţie financiară a vameşului român cu leafă de 1500 de lei
Surse din rândul vameşilor ne-au declarat că singurul stimulent financiar care contează este mita şi foloasele materiale ilegale, pentru că salariile din vamă sunt mici, iar reducerile de anul trecut le-au afectat şi mai mult veniturile, împingându-i, pe multi dintre aceştia, până la pragul de sărăcie. Asta în condiţiile în care fiecare dintre ei se află între două surse de presiune. Pe de o parte, presiunea din partea contrabandiştilor, care le oferă tentaţii de zeci de mii de euro zilnic. Pe de altă parte, presiunea din partea şefilor, care au de strâns bani lunar pentru a-şi putea păstra posturile.
Vă prezentăm mai jos salariile şi stimulentele vameşilor, pe anii 2009 şi pe 2010, în unele cazuri chiar pe ale celor care au fost arestaţi în aceste zile şi care se află în atenţia mass media fie pentru ingeniozitatea infracţiunilor, fie pentru averile pe care şi le-au strâns din salarii derizorii. Cifrele de mai jos reprezintă salariile şi stimulentele.
România vrea să păzească vămile Europei cu salarii de 400 de euro pe lună
Poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali din vămile răscolite zilele acestea de procurorii şi poliţiştii anticorupţie încasau venituri – salarii şi prime sau diverse forme de stimulente – cuprinse între 1.000 de lei şi 4.300 de lei pe lună.
Cea mai asaltată vamă de poliţişti şi procurori în cazul de corupţie mediatizat recent este Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret. Aici, vameşul-şef (adică şeful celor responsabili cu accizele şi operaţiunile vamale, aflate sub oblăduirea Ministerului de Finanţe) este Ovidiu Hurjui, al cărui nume nu a fost vehiculat în anchete. El a încasat în anul 2009 circa 3.300 de lei pe lună.
Un inspector vamal de la Siret ridică lunar între 2.100-2.200 de lei, în medie, iar un inspector vamal superior ajunge şi la 3.000 de lei pe lună. În alte regionale vamale, salariile pot coborî până la 1.000-1.200 de lei pentru inspectorii asistenţi, însă la Siret pentru această poziţie sunt venituri lunare şi de 2.300 de lei.
Colegii vameşilor, poliţiştii de la Poliţia de Frontieră – PTF Siret, se bucură de salarii ceva mai mari
Fostul şef al PTF Siret, comisarul Aurel Anea, luat de valul arestărilor împreună cu zeci de subordonaţi de-ai săi, încasa venituri lunare de circa 4.300 de lei, înainte ca Guvernul să reducă salariile bugetarilor cu 25%.
Cele mai mici salarii le reveneau agenţilor. Acestea porneau din jurul a 2.000 de lei pe lună, însă un agent operativ depăşea şi 3.200 de lei pe lună, venituri încasate de la stat.
Agentul operativ Ramona Costiuc apare în ancheta de la Siret într-o situaţie ilară: un coleg îi cerea unui contrabandist o sticlă de votcă pentru ea. Circa 2.000 de lei încasa Ramona lunar, ca salariu, înainte ca salariile de la stat să fie diminuate în bloc.
Agenţii operativi Doru Andrişan şi Alexandru Posmagiu, şi ei pomeniţi pe lista procurorilor, ridicau de la casierie aproximativ 3.000 – 3.200 de lei pe lună fiecare, potrivit veniturilor pe anul 2009.
Un record al banilor obţinuţi legal pare să fie atins de agentul operativ George Slevoacă, de la PTF Siret. El a declarat în 2010 venituri anuale obţinute de la Poliţia de Frontieră de 197.000 de lei. Suma, de aproape cinci ori mai mare decât a unui şef de PTF, s-ar putea explica prin vreo posibilă primă pe care poliţistul s-o fi primit-o la vreo captură-record.
La Vama Halmeu, fosta şefă de vamă, Nicoleta Dobrescu, a primit, în anul 2009, aproximativ 2.500 de lei pe lună, ca inspector vamal. Ea apare în rechizitoriul procurorilor duă ce s-a autodenunţat că i-ar fi dat 130.000 de euro omului de afaceri clujean Liviu Florian pentru a o ajuta să devină şefă a vămii.
Venituri ceva mai măricele a obţinut vameşul Mihai Kis, ca şef la Halmeu, aproximativ 4.300 de lei pe lună. Soţia sa, Maria, ca inspector vamal asistent tot la Halmeu, a obţinut venituri de numai 1.750 de lei pe lună.
Aici inspectorii asistenţi urcau până la 2.000 de lei pe lună, iar inspectorii vamali plini ajungeau la 2.100-2.200 de lei, dar asta înainte de tăierile cu 25% operate de guvern în 2010.
La Punctul de Trecere a Frontierei Naidăş, salariile poliţiştilor de frontieră plecau de pe la 1.700 de lei, fără tăierile guvernului.
Şeful PTF Naidăş, Valentin Bărăgan, săltat şi el de anchetatori, primea în jur de 3.500 de lei pe lună, salariu înainte de reduceri. În ograda lui Bărăgan, un agent lua cam 2.000-2.100 de lei pe lună, în medie.
Fie că e vorba de angajaţii Finanţelor sau de cei ai Internelor, salariile din vamă sunt ceva mai mari decât ale altor categorii de bugetari, cu nivel de pregătire mai ridicat, precum medicii sau profesorii, însă veniturile poliţiştilor de frontieră şi vameşilor confirmă temerile oficialilor francezi privind rezistenţa la şpagă pe care o poate avea astfel de salariat.
Într-un interviu apărut în cotidianul catolic La Croix, ministrul francez pentru afaceri europene, Laurent Wauquez, îşi exprima lipsa de încredere în capacitatea vameşilor şi poliţiştilor români de frontieră în a securiza graniţele externe ale Uniunii Europene în condiţiile în care au salarii de 400 de euro pe lună, iar prin mâna lor trec mărfuri de milioane de euro.
”Aderarea la zona Schengen este o responsabilitate enormă. Granţiţa lor devine şi frontiera noastrăşi trebuie să fie capabili să o controleze. Trebuie să tratăm problema corupiei – un vameş român câştigă 400 de euro pe lună”, a spus oficialul francez.
