fbpx
duminică

24 octombrie, 2021

România – Administrație Digitală

Drumul cel mai scurt către relația normală dintre cetățean și stat

Digitalizarea Sănătății – 400 de mil. euro pentru repararea platformei electronice a Casei și transformarea ei într-un sistem eHealth, prin adăugarea unor module

11 iulie, 2021

digitalizare sanatateAproximativ 400 milioane de euro din PNRR vor fi dirijați pentru digitalizarea Sănătății, pentru componentele unui sistem integrat eHealth ce va viza platforma electronică  a Casei Naționale de Sănătate (CNAS), digitalizarea unor instituții din domeniu și Telemedicina.

La finalul investițiilor, platforma CNAS ar urma să funcționeze fără sincopele de acum și, în plus, va furniza date pentru analizele ce vor putea fundamenta viitoare politici în domeniu, inclusiv reformarea sistemului, promit autorii proiectului.

Investiția în sistemul unitar eHealth va sprijini reforma managementului serviciilor de sănătate și a resurselor umane din sănătate, pentru că va oferi instrumente digitale moderne ce pot sta la baza politicilor de sănătate bazate pe informații exhaustive și va permite definirea și implementarea unui cadrul de performanță în sistemul de sănătate, precizează PNRR.

Cum vor fi repartizate cele 400 de milioane din PNRR:

  • 100 de milioane de euro pentru refacerea platformei informatice
  • 70 de milioane de euro pentru digitalizarea celorlalte instituţii din domeniul sănătăţii: MS, DSP, INSP, Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Institutul Naţional de Hematologie
  • 100 de milioane de euro: Investiţii în sistemele informatice şi în infrastructura digitală a unităţilor sanitare publice
  • 100 de milioane de euro pentru Telemedicină
  • 30 de milioane de euro pentru asistenţă tehnică pentru dezvoltarea şi integrarea soluţiilor de sănătate digitală.

Redimensionarea și tandardizarea Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS), cum menționează PNRR, şi digitalizarea a 60 de institutii cu atribuţii în domeniul sanitar aflate în subordinea Ministerului Sănătății, ambele cu termen până în semestrul II din 2023.

Investiția în updatarea PIAS

Proiectele sunt, în principiu, cele propuse încă de anul trecut, reconfigurate și cu sume mai mari.

Acesta este și cazul proiectului „Redimensionare și standardizare sistem informatic CNAS”, cu durata de implementare de trei ani de la semnarea contractului, a cărui fișă a fost depusă în luna mai 2020 și care are ca obiectiv standardizarea și actualizarea platformei la necesitățile numărului de conexiuni și la cerințele de prelucrare a datelor.

Autoritățile au optat pentru schimbarea sistemului „în mod incremental”, ceea ce înseamnă că nu va avea loc o înlocuire integrală a PIAS cu un alt sistem.


Datele de la care se pleacă:

  • Tehnologiile PIAS sunt perimate şi grav subdimensionate. Echipamentele (hardware) din PIAS au fost achiziționate începând cu 2002 şi majoritatea sunt perimate, „end of production„, „end of life„ nu se mai produc piese de schimb pentru înlocuirea celor defecte și nu se mai poate asigura atingerea obiectivelor funcționale.
  • Platforma gestionează un număr de peste 18 milioane de persoane beneficiare de servicii medicale și medicamente, un număr de peste 70.000 de utilizatori reprezentând furnizori de servicii medicale și medicamente, peste 700.000 de servicii raportate și validate zilnic, din care aproximativ 200.000 sunt prescripții medicale.
  • Fluxurile majore de date sunt, în acest moment, către CNAS, în scopuri de plată.

Cum va fi implementat proiectul:

  • Singura soluție Singura soluţie este refacerea pe bază de soluţii noi şi pe baza unei reproiectări complete, rezultată şi din viziunea europeană asupra domeniului sănătăţii (building blocks), menționează PNRR.
  • Un prim pas în implementarea acestei investiții este evaluarea sistemului PIAS funcțional în prezent, în vederea cartografierii infrastructurii disponibile (hardware, software), identificarea vulnerabilităților tehnice, problemelor de capacitate și oportunităților de integrare cu alte sisteme din domeniul medical din România.
  • În funcție de nevoile identificate la acest nivel, echipamentele care susțin PIAS la nivel național și județean vor fi adaptate la exigențele tehnice actuale, atât ca  performanță, cât și în ceea ce privește siguranța informațiilor. Se vor remedia astfel problemele existente privind fiabilitatea sistemului, crescând în același timp capacitatea acestuia, în pregătirea elementelor noi la nivel de funcționalitate.
  • CNAS va lucra împreună cu Casele de Asigurări de Sănătate la nivel județean și cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CASA OPSNAJ) pentru a schimba sistemul în mod incremental, fără a perturba funcționarea acestuia.
  • La nivel de dezvoltare a soluției software, investiția va urmări transformarea PIAS dintr-un sistem aparent modular, cu funcționalitate fragmentată, într-un sistem eHealth ce funcționează ca un tot unitar, deservind în timp real nu doar plătitorul din sistemul de sănătate (CNAS), ci și mai ales nevoile pacienților.
  • Interoperabilitate va fi asigurată migrarea și integrarea în structurile de date existente a tuturor datelor disponibile, astfel încât acestea să susțină funcționarea în timp real a serviciilor oferite.

Un sistem eHealth ce va funcționa ca un tot unitar

La nivel de dezvoltare a soluției software, investiția va urmări transformarea PIAS dintr-un sistem aparent modular, cu funcționalitate fragmentată, într-un sistem eHealth ce funcționează ca un tot unitar, utilizat de plătitorul din sistemul de sănătate (CNAS) și de pacienți.

Pentru aceasta, interfața modulelor PIAS (SIUI, CEAS, DES, SIPE) va suferi modificări pentru a:

  • îmbunătăți interconectarea și interoperabilitatea acestor sisteme
  • permite funcționalități noi (ex. digitalizarea unor documente conexe actului medical)
  • optimiza fluxurile de date, monitorizarea electronică a obiectivelor generale, obiectivelor specifice, activităților și indicatorilor de performanță asumați la nivelul
    CNAS/CAS/furnizor de servicii medicale
  • asigura un mediu prietenos și accesibil pentru utilizatori, inclusiv cei cu dizabilități

Extinderea rolului PIAS în afara CNAS

Pentru a servi componentele pilonului de sănătate, sistemul eHealth va trebui să extindă rolul PIAS în afara CNAS, prin dezvoltarea unor module noi care deservesc activitatea Ministerului Sănătății și a instituțiilor implicate în politicile de sănătate la nivel național.

Datele extrase din PIAS vor fi integrate și organizate într-un format unic de referință, platforma putând genera rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor și statisticilor necesare la nivel intern sau la solicitările Ministerului Sănătății și ale altor instituții, precum Institutul Național de Statistică și Institutul Național de Sănătate Publică.

Viitoarele module pentru dezvoltarea eHealth:

  • registre de boală modulare, adaptabile ce permit agregarea și generarea rapoarte automatizate
  • interfață pentru telemedicină și monitorizarea pacienților

Componenta de Telemedicină

  • Sistemul online dezvoltat pentru telemedicină va fi integrat cu module PIAS și disponibil în mod nerestricționat în sistemul de sănătate, specifică dpcumentul trimis Comisiei Europene.
  • În funcție de echipamentele disponibile în teritoriu, se va urmări posibilitatea de monitorizare la distanță a pacientului prin parametri medicali și colaborare între clinicieni.
  • Componenta prevede și investițiile hardware necesare pentru accesul la mediul online (ex. computer), care vor fi prioritizate în zonele izolate sau slab deservite de furnizori de serviciii medicale la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare.

Registrele de boală

Prin această componentă, promisă de peste un deceniu, Ministerul Sănătății va urmări dezvoltarea infrastructurii tehnice în cadrul spitalelor și dezvoltarea materialelor de instruire pentru personalul medical și auxiliar care va interacționa cu aceste sisteme.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Numărul și tipul registrelor (populațional, bază de date, etc.), precum și patologiile care fac obiectul acestora va fi stabilit de Ministrul Sănătății, în funcție de mai mulți factori:

  • epidemiologici – morbiditate și mortalitate
  • povara economică
  • existența inițiativelor pilot
  • complementaritatea cu proiecte sau inițiative existente
  • colaborarea cu societățile medicale și comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății
  • infrastructura tehnică necesară
  • calificarea personalului și a actorilor implicați.

 

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...