Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Cronicile

Guvernare digitală / În căutarea ”Sfântului Graal” al administrației – interoperabilitatea

de Vladimir Ionescu , 18.7.2019

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) a lansat în consultare publică, la începutul lunii iunie,  proiectul pentru realizarea interoperabilităţii între instituții în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Ar fi al patrulea mare ”asalt” în domeniu executat în decurs de patru ani: există deja o Strategie Națională privind Agenda Digitală, adoptată în 2015 de Guvernul Ponta, pași concreți în aplicarea acesteia făcuți, în 2016, de Guvernul Cioloș, care a derulat cu destul succes programul GovITHub, și un Cadru Național de Interoperabilitate aprobat de Guvernul Grindeanu, în 2017.

Marea miză a acestui nou proiect de lege este, după cum transmite chiar MCSI: ”Instituirea unui cadru general pentru administrarea interoperabilității sistemelor informatice ale instituțiilor publice care trebuie să furnizeze servicii către cetățeni”.

Interoperabilitatea – Beneficii și provocări evidente

În esență, proiectul vizează interconectarea bazelor de date deținute de instituții astfel încât acestea să schimbe automat informații.

Un studiu publicat la finalul anului 2018 de către EY arată că principalele beneficii ale interoperabilității sunt:

  • acoperirea cererii de cooperare între entitățile administrației publice pentru furnizarea de servicii publice
  • facilitarea schimbului de informații între entitățile legale pentru îndeplinirea cerinţelor legale şi a angajamentelor politice asumate
  • reutilizarea şi partajarea informațiilor în scopul creșterii eficienței administrative şi a reducerii birocrației
  • facilitarea unei imagini unificate şi consistente a datelor obținute din diferite surse de date
  • creșterea disponibilității datelor şi a coerenței informaționale.

Există și beneficii subsecvente, care constau în:

  • servicii publice îmbunătățite pentru cetățeni şi companii prin asigurarea mediului necesar furnizării de servicii de tip one stop shop
  • costuri mai scăzute pentru administrația publică, companii şi cetățeni datorită creșterii eficienței serviciilor publice

Pare, și este evident, că avansul pe calea comunicării automate de date între instituții produce beneficii, inclusiv de natură financiară, atât statului cât și contribuabilului. Există totuși o mare problemă, cea a reconversiei sociale a aparatului birocratic, pe care nimeni nu o atacă în acest moment.

Pilonii interoperabilității – cum s-au dezvoltat aceștia natural

În ceea ce privește domeniile de aplicare, același studiu EY arată că interoperabilitatea vizează/include trei categorii primare, după cum urmează:

  • A2B (administration to business) – interacțiune directă între sectorul privat/companii/ întreprinderi și administrația publică din România și/sau UE
  • A2C (administration to citizen) – interacțiune directă între cetățeni şi administrația publică din România şi/sau UE
  • A2A (administration to administration) -interacțiune directă între diferite entități ale administrației publice din România sau interacțiunea unei entități a administrației publice din România cu alt stat membru din Europa sau cu administrația UE

În România, cel mai dezvoltat pilon de interoperabilitate este primul, administration to business, crescut aproape natural ca efect al nevoii tot mai accentuate a statului de a aduce bani la buget. Există un sistem național electronic de plată online a taxelor și impozitelor, un sistem electronic de raportare către Fisc bazat pe semnătură electronică, un sistem electronic de achiziții publice.

Ceilalți doi piloni sunt mult mai firavi, existând destule argumente ca fiecare dintre cei doi să fie clasat pe ultimul loc.

Relația cetățeanului cu administrația este în continuare frustrantă, eminamente birocratică și consumatoare de timp și energii, iar relația între instituții este blocată de incompatibilități tehnice sau de procedură.

Exemplul de respect față de cetățean și comunicare interinstituțională este deja celebru, mult depărtat de realitățile din România, și vine din Estonia:

după nașterea unui copil, spitalul trimte automat informațiile despre nou-născut la Evidența Populației (emite certificat de naștere), datele fiind transmise mai departe către sistemul de sănătate (unde copilul este înscris la pediatru), la Fisc (unde se operează automat facilitățile fiscale pentru părinte), către sistemul social (care calculează și plătește automat alocație), către Statistică și către sistemul de Educație.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.7.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Câștiguri de până la 4,5% pe an pentru participanții la fondurile de pensii private obligatorii

Adrian N Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au înregistrat pentru participanții lor rate de rentabilitate anualizate de 3,9% până la 4,5%, în iulie, potrivit datelor… Mai mult

Europa

Prognoza guvernului de la Londra: Penuria de alimente, combustibil și de medicamente care va însoți Brexitul fără acord cu UE

Iulian Soare

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente şi medicamente dacă părăseşte Uniunea Europeană fără un acord de tranziţie, riscând blocarea porturilor şi… Mai mult

Stiri

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Adrian N Ionescu

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul… Mai mult

Stiri

Proiect: Direcțiile de la ANAF care trec la Ministerul Finanțelor

Adrian N Ionescu

Soluţionarea contestaţiilor împotriva tuturor actelor administrative fiscale emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), va fi preluată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), potrivit notei… Mai mult

Europa

Camerele de luat vederi cu recunoaștere facială din orașe îi scandalizează pe britanici: o fac până și companiile private

Vladimir Ionescu

O investigație a organizației neguvernamentale Big Brother Watch a dezvăluit amploarea „epidemică” a practicării recunoașterii faciale cu ajutorul camerelor de luat vederi din locutrile publice… Mai mult