Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Guvernare digitală / În căutarea ”Sfântului Graal” al administrației – interoperabilitatea

de Vladimir Ionescu , 18.7.2019

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) a lansat în consultare publică, la începutul lunii iunie,  proiectul pentru realizarea interoperabilităţii între instituții în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Ar fi al patrulea mare ”asalt” în domeniu executat în decurs de patru ani: există deja o Strategie Națională privind Agenda Digitală, adoptată în 2015 de Guvernul Ponta, pași concreți în aplicarea acesteia făcuți, în 2016, de Guvernul Cioloș, care a derulat cu destul succes programul GovITHub, și un Cadru Național de Interoperabilitate aprobat de Guvernul Grindeanu, în 2017.

Marea miză a acestui nou proiect de lege este, după cum transmite chiar MCSI: ”Instituirea unui cadru general pentru administrarea interoperabilității sistemelor informatice ale instituțiilor publice care trebuie să furnizeze servicii către cetățeni”.

Interoperabilitatea – Beneficii și provocări evidente

În esență, proiectul vizează interconectarea bazelor de date deținute de instituții astfel încât acestea să schimbe automat informații.

Un studiu publicat la finalul anului 2018 de către EY arată că principalele beneficii ale interoperabilității sunt:

  • acoperirea cererii de cooperare între entitățile administrației publice pentru furnizarea de servicii publice
  • facilitarea schimbului de informații între entitățile legale pentru îndeplinirea cerinţelor legale şi a angajamentelor politice asumate
  • reutilizarea şi partajarea informațiilor în scopul creșterii eficienței administrative şi a reducerii birocrației
  • facilitarea unei imagini unificate şi consistente a datelor obținute din diferite surse de date
  • creșterea disponibilității datelor şi a coerenței informaționale.

Există și beneficii subsecvente, care constau în:

  • servicii publice îmbunătățite pentru cetățeni şi companii prin asigurarea mediului necesar furnizării de servicii de tip one stop shop
  • costuri mai scăzute pentru administrația publică, companii şi cetățeni datorită creșterii eficienței serviciilor publice

Pare, și este evident, că avansul pe calea comunicării automate de date între instituții produce beneficii, inclusiv de natură financiară, atât statului cât și contribuabilului. Există totuși o mare problemă, cea a reconversiei sociale a aparatului birocratic, pe care nimeni nu o atacă în acest moment.

Pilonii interoperabilității – cum s-au dezvoltat aceștia natural

În ceea ce privește domeniile de aplicare, același studiu EY arată că interoperabilitatea vizează/include trei categorii primare, după cum urmează:

  • A2B (administration to business) – interacțiune directă între sectorul privat/companii/ întreprinderi și administrația publică din România și/sau UE
  • A2C (administration to citizen) – interacțiune directă între cetățeni şi administrația publică din România şi/sau UE
  • A2A (administration to administration) -interacțiune directă între diferite entități ale administrației publice din România sau interacțiunea unei entități a administrației publice din România cu alt stat membru din Europa sau cu administrația UE

În România, cel mai dezvoltat pilon de interoperabilitate este primul, administration to business, crescut aproape natural ca efect al nevoii tot mai accentuate a statului de a aduce bani la buget. Există un sistem național electronic de plată online a taxelor și impozitelor, un sistem electronic de raportare către Fisc bazat pe semnătură electronică, un sistem electronic de achiziții publice.

Ceilalți doi piloni sunt mult mai firavi, existând destule argumente ca fiecare dintre cei doi să fie clasat pe ultimul loc.

Relația cetățeanului cu administrația este în continuare frustrantă, eminamente birocratică și consumatoare de timp și energii, iar relația între instituții este blocată de incompatibilități tehnice sau de procedură.

Exemplul de respect față de cetățean și comunicare interinstituțională este deja celebru, mult depărtat de realitățile din România, și vine din Estonia:

după nașterea unui copil, spitalul trimte automat informațiile despre nou-născut la Evidența Populației (emite certificat de naștere), datele fiind transmise mai departe către sistemul de sănătate (unde copilul este înscris la pediatru), la Fisc (unde se operează automat facilitățile fiscale pentru părinte), către sistemul social (care calculează și plătește automat alocație), către Statistică și către sistemul de Educație.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.7.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult